Modificările legislative propuse în domeniul fiscal reprezintă o reorientare majoră, fapt care creează îngrijorări cu privire la capacitatea comunității de afaceri de a se adapta noii paradigme fiscale, se arată într-un mesaj al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).
Reprezentanții CCIR remarcă absența unei consultări reale a companiilor din România și, în egală măsură, lipsa unui studiu de impact corespunzător.
"Considerăm că sistemul actual, bazat pe cota unică de impozitare a profitului, și-a dovedit utilitatea atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri, fiind o soluție fiscală pro-business, care susține consolidarea culturii antreprenoriale și dezvoltarea afacerilor, promovată inclusiv prin Programul de Guvernare 2017-2020", se spune în mesajul CCIR.
Modificarea netransparentă a fiscalității va conduce la un sistem instabil și impredictibil, ceea ce va afecta puternic atractivitatea României ca destinație investițională, mai spun oficialii Camerei de Comerț.
În contextul în care investițiile au scăzut îngrijorător, CCIR consideră esențială asigurarea unui cadru normativ stabil, care să stimuleze atragerea de investitori în economia națională. Investițiile pot contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor în domenii precum digitalizarea, inovarea sau cel al energiei, sectoare fundamentale pentru competitivitatea României pe plan global.
"Absența consultării tuturor actorilor implicați este unanim recunoscută ca fiind contra-productivă și generatoare de neîncredere între mediul public și cel privat". Alături de celelalte structuri ale mediului asociativ, CCIR își manifestă disponibilitatea totală de consultare cu noul Guvern, în vederea realizării unei analize de impact cuprinzătoare cu privire la schimbarea legislației fiscale.
Sinteză a măsurilor cu impact pentru mediul de afaceri din Programul de Guvernare 2017-2020
Prognoză economică
- România va deveni, până în 2020, a 13-a economie a Uniunii Europene;
- PIB-ul României va crește, conform prognozei economice furnizate, cu circa 5,5% anual, ceea ce va conduce la un PIB de 1.014 miliarde lei în 2020;
- va fi depășit pragul de 70% din media UE privind PIB-ul pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare;
Măsuri fiscale
- realizarea Codului Economic al României în a doua jumătate a anului 2017 și adoptarea la, cel mai târziu, 1 iulie 2018;
- adoptarea Legii prevenirii până la 1 octombrie 2017;
- reducerea numărului de taxe la maximum 50, începând cu 1 ianuarie 2018 (maximum 40 pentru companii și maximum 10 pentru persoane fizice):
- Guvernul va prezenta nomenclatorul taxelor din România până la 01/09/2018;
- reducerea cotei TVA la 18% începând cu 1 ianuarie 2019 (va deveni a doua cea mai scăzută cotă TVA din UE, după Luxemburg, unde este 17%);
- extinderea cotei TVA de 5% la vânzarea de locuințe (cu suprafața mai mică de 120 mp) și inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018;
- implementarea sistemului de plăți online a tuturor taxelor până la 1 ianuarie 2019;
- implementarea sistemului prin care documentele transmise de contribuabili pot fi transmise online (un formular pentru cei cu activități independente și 5 formulare pentru IMM, începând cu 1 ianuarie 2018);
- interacțiunea cu instituțiile statului va fi făcută exclusiv de cei responsabili de partea economico-financiară (începând cu 1 ianuarie 2018);
- se propune eliminarea cotei unice de impozitare – introducerea impozitului pe cifra de afaceri (care va înlocui impozitul pe profit), în 2 sau 3 trepte de impozitare, începând cu 1 ianuarie 2018;
- introducerea contribuției pe solidaritate, începând cu 1 ianuarie 2018;
- introducerea unei taxe suplimentare pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației;
- obligativitatea angajatorului pentru plata contribuțiilor sociale (pensii și sănătate) la nivelul salariului minim pentru toți salariații, inclusiv pentru cei part-time, începând cu 1 august 2017;
- introducerea unui mecanism îmbunătățit de colectare a TVA (split payment), pe modelul utilizat în Italia, începând cu 1 septembrie 2017;
- reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% și a contribuțiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018;
- eliminarea impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2018;
- creșterea salariului minim la 2.000 de lei în 2018, 2.200 de lei în 2018 și 2.400 de lei în 2020 (nivel diferențiat pentru studii superioare: 2.300 de lei în 2018, 2.640 de lei în 2019 și 3.000 de lei în 2020);
- înființarea Băncii de Dezvoltare și Investiții până la 1 ianuarie 2018;
- reintroducerea impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice începând cu 2018 și eliminarea impozitului pe venit pentru veniturile mai mici de 2.000 de lei pe lună;
Măsuri economice
- implementarea unui program național de specializare inteligentă, ajustat pentru fiecare regiune a României;
- înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare de peste 10 miliarde de euro:
- cele mai mari investiții din FSDI vor fi direcționate, până în 2020, către sănătate (circa 3,5 miliarde euro) pentru construcția a 8 spitale regionale;
- circa 3 miliarde de euro vor fi direcționate către dezvoltarea infrastructurii (autostrăzi, căi ferate);
- este prevăzut că FSDI va contribui, până în 2020, cu circa 6 miliarde de lei la bugetul de stat;
- înființarea Fondului Național de Dezvoltare, cel mai târziu în primul trimestru din 2018;
- implementarea programelor pentru investițiile greenfield și brownfield;
- crearea a 850.000 de noi locuri de muncă (50.000 în construcții, 30-40.000 în sectorul IT, 50.000 în sănătate;
- creșterea nivelului investițiilor cu peste 250 miliarde lei față de nivelul din prezent;
- reducerea șomajului la 3% în 2020;
- reducerea costurilor administrative pentru angajator cu până la 18%, prin crearea Cardului de Asigurat în Sistemul Asigurărilor Sociale;
Măsuri privind mediul de afaceri
- înființarea Agenției Regionale de Atragere de Investiții și Promovare a Exportului, în 2017;
- adoptarea Legii Parteneriatului Public-Privat până la 1 octombrie 2017;
- implementarea programului Strategic Invest Romania, destinat investitorilor români, în 2017;
- implementarea Programului Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului (PNDA), în 2017;
- înființarea liceelor de antreprenoriat în 2017;
- implementarea Programului România Profesională, un program public-privat pentru școlile profesionale și de meserii;
- adoptarea Legii Lobby-ului și înființarea Registrului de Lobby până la 1 ianuarie 2018;
- înființarea Registrului Național al Mentorilor Antreprenori;
- creșterea procentajului sectorului IT&C la peste 10% din PIB până în 2022;
Măsuri privind fondurile europene
- ținte de absorbție a fondurilor europene:
- 72,5% până la 31 decembrie 2020;
- 100% până la 31 decembrie 2023;
- lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanțare, până la sfârșitul anului 2017;
- acreditarea tuturor autorităților de management până la 1 octombrie 2017;
- investiții de 1,3 miliarde de euro pentru competitivitate, cercetare, inovare și IT (crearea de portaluri prin care activitățile legate de mediul de afaceri pot fi făcute online);
Măsuri privind infrastructura
- investiții de 13 miliarde de euro pentru infrastructură (400 km de căi ferate, 325 km de drumuri noi, 9 km de linii noi de metrou);
- transport rutier:
- finalizarea coridorului IV (Constanța-Nădlac);
- finalizarea autostrăzilor Lugoj-Deva (2017), Sebeș-Turda (2017), Pitești-Craiova (2021), Transilvania și Pitești-Sibiu ;
- transport naval:
- asigurarea navigabilității Dunării în condiții de siguranță, pe tot parcursul anului, pe canalele Dunăre-Marea Neagră și Poarta Albă-Midia Năvodari;
- dezvoltarea Portului Constanța ca port regional strategic și includerea în rețeaua de autostrăzi maritime;
- modernizarea rețelei de porturi din România (Tulcea, Galați, Brăila, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin, Orșova, Moldova Veche), atât pentru creșterea relevanței acestora în transportul de mărfuri, cât și în circuitul turistic;
Măsuri privind internaționalizarea
- înființarea Comitetului Interministerial, la nivelul Ministerului Economiei, pentru eficientizarea reprezentanțelor economice ale României în străinătate;
- desemnarea CCIR drept organizația prin care se vor derula toate operațiunile privind participarea României la târgurile și expozițiile internaționale, la nivelul Consiliului de Export (Ministerul Economiei);
- implementarea Programului privind flexibilizarea sistemului de susținere și promovare a exportului, cu finanțare de la bugetul de stat;
- implementarea Programului privind atragerea de investiții străine cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin consolidarea diplomației economice;
Măsuri privind sectorul turistic
- deschiderea și eficientizarea activității birourilor de turism externe;
- reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice și zonele cu impact turistic semnificativ, în perioada 2017-2020;
- dezvoltarea și reabilitarea rețelelor de utilități publice în zonele turistice existente (2017);
- implementarea Programului „Primul Centru de Agrement” (garanții de stat de 80%, în limita a maximum 240.000 euro, pentru investiții în infrastructura de agrement), în perioada 2017-2020;
- înființarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD);
- adoptarea Legii Turismului.
Sursa: ccir.ro.
