Mutare Gara de Nord din București. Reacția oficială a CFR. Exclusiv realitatea.net

Cu doar un an și jumătate înainte ca Bucureștiul să fie unul dintre cele 12 orașe care vor găzdui meciuri la EURO 2020, s-a repus pe tapet problema mutării Gării de Nord din București.

Totul, în contextul în care se ia în calcul construirea liniei de cale ferată care să unească aeroportul Otopeni - Henri Coandă de București, pentru a simplifica traficul suporterilor străini care vor veni în Capitală, în vara lui 2020, pentru Campionatul European de fotbal.

"Din cauza liniilor de cale ferată care duc spre Gara de Nord, Sectorul 1 este tăiat în două, accesul dintr-o parte în alta făcându-se doar prin două poduri. Vorbim de o suprafață de teren foarte mare și foarte valoroasă.

Gândiți-vă, dacă CFR ar muta gara și ar vinde acest teren, ar câștiga bani buni pentru investiții. Automat, Gara de Nord ar rămâne în picioare și ar fi transformată în muzeu. Nu și-a pus nimeni, niciodată, problema ca aceasta să dispară. Dar toate liniile care taie în două Sectorul pot fi desființate, iar terenul poate fi folosit.

Trebuie, odata si odata, sa ne concentrăm asupra acestui proiect și să mutăm gara" au fost afirmațiile făcute de primarul Sectorului 1 al Capitalei, Daniel Tudorache, pentru dcnews.ro, cu doar câteva zile înaintea Anului Nou.

La solicitarea jurnalistului realitatea.net Cristian Otopeanu, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a venit cu un răspuns pe care îl redăm integral:

"La momentul de față, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare, nu are în plan mutarea Gării de Nord de pe amplasamentul existent, însă putem menționa că relocarea stației ar implica nu numai mutarea acesteia, ci și mutarea tuturor unităților feroviare cu anexe, din care amintim:

- Depoul București Călători (cel mai mare depou de locomotive din România;
- Stația CF București Grivița (cea mai mare stația tehnică din România);
- Revizia de vagoane București Grivița;
- Remiza de locomotive București Basarb;
- Stația tehnică București Basarab;
- o serie de alte unități feroviare

Menționăm că mutarea Gării de Nord într-o zona periferică a Capitalei ar implica o pierdere majoră de călători, datorată lipsei de accesibilitate la mijloacele de transport în comun, precum și relocarea stației București Triaj (cel mai mare triaj din România).

De asemenea facem precizarea că mutarea Gării de Nord presupune o acțiune de mare anvergură, care ar implica costuri majore și ar trebui stabilit cine își asumă aceste costuri".

PMB: "Nu comentăm"

Site-ul realitatea.net a solicitat și punctul de vedere al Primăriei Capitalei legat de acest subiect.

Replica instituției conduse de Gabriela Firea a fost următoarea: "Primaria Municipiului Bucuresti isi rezerva dreptul de a nu face comentarii pe acest subiect".

Citește și: Exclusiv realitatea.net: Anunț oficial despre trenul care va lega Aeroportul Otopeni de Gara de Nord. Durată + costuri

De altfel, în urmă cu 10 ani, Cozmin Gușă a propus mutarea Gării de Nord în Chitila, enumerând printre avantaje construirea a zeci de mii de locuințe pe terenul eliberat și descongestionarea traficului din nordul și nord-vestul Capitalei

"Avantajele mi se par multiple. Rezolvăm foarte multe probleme legate de mediu, de criza de locuințe, de transport dacă mutăm Gara de Nord în afara orașului", declara, în 2008, Cozmin Gușă.

El le-a trimis propunerile, prin intermediul unei adrese oficiale, premierului Călin Popescu Tăriceanu, miniștrilor transporturilor, Ludovid Orban, al dezvoltării, lucrărilor publice și locuinței, Laszlo Borbely, precum și primarului general al Capitalei, Adriean Videanu.

ISTORIC CFR

CFR, ca instituție, a fost fondată în 1880, iar prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisa în 1854.

Pe actualul teritoriu al României, prima linie a fost deschisă pe 20 august 1854 și făcea legătura între Oravița (în Banat) și Baziaș, un port la Dunăre. Având o lungime de 62,5 km, linia a fost folosită inițial doar pentru transportul cărbunelui.

Începând cu 12 ianuarie 1855, linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Banatul fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac. Relația Oravița - Baziaș a fost deschisă și pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856, după ce au fost efectuate diverse îmbunatățiri tehnice la linie.

Între 1864 și 1880, diverse căi ferate au fost construite pe teritoriul Principatelor Unite. Compania engleză John Trevor-Barkley a început construcția liniei București – Giurgiu la 1 septembrie 1865. București - Giurgiu fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869 și a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp.

În septembrie 1866 Parlamentul României a aprobat construcția unei linii de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, care să trecă prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci, toate orașe importante la acea vreme. Costul construcției era de 270.000 de franci de aur pe kilometru și construcția a fost încredințată consorțiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe etape. Primul tronson: Pitești - București - Galați - Roman, a fost deschis la 13 septembrie 1872, iar tronsonul Vârciorova - Pitești pe 9 mai 1878.

Linia Vârciorova - Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviare, deoarece făcea legătura între extremitățile țării, realizând o conexiune importantă pentru călători și marfă între orașe importante ale Regatului României.

Gara de Nord din București a fost inaugurată la 10 septembrie 1868. În ianuarie 1880 Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova - Roman din administrarea privată a consorțiului Strousberg în administrare națională, iar guvernul a înființat instituția Căilor Ferate Române, care continuă să existe și astăzi.

Sursa: cfr.ro

.