Actual· 3 min citire

Judecătoarea care a clasat dosarul 10 august, apărată de Tribunalul București: „Reacțiile publice au fost dure și disproporționate"

Tribunalul București

Tribunalul București

Publicat10 mar. 2021, 17:27
Actualizat10 mar. 2021, 17:36

Magistrații de la Tribunalul București sunt de părere că reacțiile publice față de judecătoarea care a respins cererea DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul 10 august au fost dure și disproporționate. Adunarea Generală a judecătorilor de la Tribunalul București a adoptat, miercuri, o rezoluție cu referire la reacțiile publice exprimate la adresa modului de soluționare a dosarului 10 august".

„Văzând reacțiile dure și disproporționate la adresa judecătorului Tribunalului București care a pronunțat soluția în cauza menționată, văzând că pe rolul Tribunalului București au fost și sunt înregistrate constant dosare intens mediatizate în toate domeniile de competență: penal, contencios administrativ, civil, litigii cu profesioniștii, insolvență, litigii de muncă și asigurări sociale, având în vedere că activitatea de judecată presupune respectarea, interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, având în vedere îndatoririle profesionale ale judecătorilor stipulate de statutul profesiei și Codul deontologic, Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului București adoptat prezenta rezoluție prin care:

* solicită puterilor legislativă și executivă să respecte echilibrul constituțional și să se abțină de la reacții publice manifestate în absența cunoașterii tuturor datelor și elementelor avute în vedere de judecător la pronunțarea hotărârilor judecătorești în cauzele aflate pe rolul Tribunalului București;

* face apel la moderație din partea societății civile și a organismelor de presă în exprimarea opiniilor cu privire la soluțiile date în dosarele înregistrate, până la informarea publică asupra considerentelor ce au stat la baza adoptării acestora;

* reamintește că un act de justiție credibil este realizat numai prin asigurarea independenței judecătorilor, care presupune judecarea faptelor în conformitate cu legea, fără niciun fel de influențe neadecvate, presiuni, amenințări, atacuri sau amestecuri, directe sau indirecte din partea nimănui, indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv;

* face apel la toți destinatarii actului de justiție să aibă încredere în profesionalismul și experiența judecătorilor Tribunalului București, în buna-credință a acestora în aflarea adevărului și în preocuparea lor continuă pentru restabilirea echilibrului social încălcat".

Tribunalul București a dat publicității, marți, motivele pentru care judecătoarea de cameră preliminară Daria Isabela Miheț a respins pe 2 martie cererea DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul "10 august".

În motivarea deciziei, care de altfel este foarte tehnică, judecătoarea enumeră mai multe greșeli pe care fosta șefă a DIICOT Giorgiana Hosu le-a făcut în ordonanța de redeschidere a anchetei în dosarul "10 august".

Astfel, judecătoarea explică faptul că motivele invocate de Giorgiana Hosu vizează chestiuni de ordin procedural și nu substanțial, iar fosta șefă a DIICOT ar fi trebuit să reevalueze materialul de urmărire penală.

"Concluzia se impune întrucât, din perspectiva textului de lege invocat ca temei de drept pentru redeschiderea urmăririi penale (art. 335 alin. 1 C.pr.pen), procurorul ierarhic superior ar fi trebuit să reevalueze materialul de urmărire penală și, în urma acestuia, să constate că împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea nu a existat. Or, procurorul ierarhic superior nu a invocat împrejurarea că situația de fapt reținută de procurorul de caz este alta decât cea care rezultă din probele existente la dosarul de urmărire penală și s-ar impune astfel redeschiderea anchetei penale", spune judecătoarea.

Magistratul precizează că, deși procurorul ierarhic superior a infirmat parțial ordonanța de clasare, în procedura internă, ca urmare a plângerii formulate de persoanele vătămate/interesate, potrivit art. 339 C.pr.pen., totuși în ordonanța de redeschidere a urmăririi penale nu se analizează criticile învederate de părți cu privire la fondul acuzațiilor și, "în atare situație, nici judecătorul de cameră preliminară nu poate analiza, în acest cadru procesual, argumentele persoanelor vătămate".

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News