Italia impune o taxă uriașă pe profitul băncilor - Cutremur pe piețele financiare

Acțiunile băncilor europene s-au prăbușit marți, după ce Italia a instituit pentru 2023 taxa excepțională de 40% pentru bănci, într-o măsură surprinzătoare care riscă să reducă apetitul investitorilor pentru activele din zona euro.

Ratele oficiale ale dobânzilor, crescute considerabil, au generat profituri record pentru bănci, deoarece costul împrumuturilor a crescut, în timp ce creditorii s-au abținut să recompenseze clienții mai mult pentru depozite.

Țări precum Spania și Ungaria au impus deja taxe pe profit pentru acest sector, iar alte țări ar putea să le urmeze exemplul.

Guvernul italian a spus că dorește să folosească veniturile astfel obținute pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu costul vieții, cum ar fi deținătorii de credite ipotecare.

O SURPRIZĂ CHIAR ȘI PENTRU UNII MEMBRI AI GUVERNULUI

Guvernul premierului italian Giorgia Meloni lansase ideea la începutul anului, dar a părut apoi că ar fi renunțat la acest plan. De atunci, însă, rezultatele slabe din primul semestru ale băncilor au readus problema în atenție și au determinat guvernul să acționeze chiar înainte de vacanța politică de vară.

O sursă guvernamentală a declarat că mișcarea a fost o surpriză chiar și pentru unii miniștri la ședința de luni seară a cabinetului. O a doua sursă a precizat că guvernul a intenționat "să pedepsească comportamentul incorect al băncilor".

Creditorii din Italia au transferat deponenților în medie doar 12% din creșterea ratelor, față de 22% în zona euro, a calculat Jefferies.

"Trebuie doar să ne uităm la profiturile băncilor din prima jumătate a anului pentru a realiza că nu este vorba doar de câteva milioane, ci de miliarde", a declarat vicepremierul Matteo Salvini într-o conferință de presă susținută la Roma luni seara târziu. "Dacă (este adevărat că) povara care derivă din costul banilor s-a dublat pentru gospodării și întreprinderi, ceea ce primesc titularii de conturi curente cu siguranță nu s-a dublat", a spus Salvini.

PE CE SE BAZEAZĂ GUVERNUL ITALIAN

Italia va aplica taxa din 2023, iar băncile vor plăti sumele până la 30 iunie 2024. Măsura se aplică la marja netă de dobândă (NIM), o măsură a venitului provenit din diferența dintre ratele la credite și cele la depozite. Italia va impozita 40% din NIM-ul obținut în 2022 sau 2023 - în funcție de care sumă este mai mare - vizând creșterea anuală peste pragurile stabilite la nu mai puțin de 5% pentru 2022 și 10% pentru 2023. Conform proiectului inițial, pragurile erau de 3% și 6%.

La sfârșitul lunii trecute, Intesa a declarat că se aștepta să încaseze peste 13,5 miliarde de euro în acest an numai din NIM-ul său.

Toți principalii creditori italieni au raportat rezultate mult mai bune decât se așteptau pentru primele șase luni și și-au îmbunătățit perspectivele de profit datorită ratelor mai mari.

Spre deosebire de omoloagele din alte câteva țări europene, băncile italiene nu au perceput niciodată taxe pentru depozite atunci când ratele oficiale au scăzut sub zero. De când au crescut ratele, acestea au redus costurile conturilor curente, dar au refuzat să recompenseze numerarul deținut în acestea, spunând că banii sunt pentru utilizarea zilnică și nu pentru investiții.

Pe baza unor estimări preliminare, analiștii Citi au calculat că taxa ar putea șterge aproape o cincime din veniturile nete ale băncilor italiene în 2023, iar Bank of America a estimat încasări de 2-3 miliarde de euro pentru guvern.

Surse au declarat că Trezoreria italiană se așteaptă să încaseze până în 3 miliarde de euro din această măsură. Această sumă ar fi similară celor 2,8 miliarde de euro strânse în mod similar dintr-o impozitare neașteptată impusă anul acesta pentru companiile energetice.

Băncile italiene crescuseră cu 50% în ultimul an, depășind o creștere de 20% a sectorului european.

CONSECINȚE

Ca urmare a deciziei luate luni seara de guvernul de la Roma, indicele acțiunilor bancare din Italia se prăbușise marți, până la ora 12.12 GMT (15.12, ora României), cu 7,7%, liderul sectorului, banca Intesa Sanpaolo, scăzând cu 8,4%, iar rivalul UniCredit cu 7%.

Taxa unică pe profiturile pe care băncile italiene le obțin din creșterea ratelor dobânzilor a provocat frisoane în întregul sector bancar. Băncile italiene au tras în jos și indicele european (.SX7E) cu 3,3%, în condițiile în care a cântărit și retrogradarea de către Moody's a unor bănci americane. Indicatorul era pe cale să înregistreze cea mai mare scădere zilnică de la turbulențele din sectorul bancar din martie, când Credit Suisse s-a prăbușit, scrie Reuters.

"Aceste intervenții guvernamentale din Europa nu contribuie la asigurarea stabilității necesare pentru a reduce prima de risc atașată zonei euro. Nu este doar un lucru italian, Spania a făcut același lucru anul trecut", a declarat Gilles Guibout, șeful strategiilor de acțiuni la Axa Investment Managers din Paris.

Repercusiunile au atins și alte bănci din blocul monetar, inclusiv Deutsche Bank și Commerzbank din Germania, BNP Paribas și Credit Agricole din Franța, alături de creditori spanioli precum Santander. Toate acțiunile acestora au scăzut cu peste 4%.

Euro a scăzut cu 0,5% marți, în timp ce piața instrumentelor derivate a arătat că un indicator al riscului de credit în sistemul bancar din zona euro a înregistrat cea mai mare creștere într-o singură zi de la jumătatea lunii iulie.

Vestea că agenția de rating Moody's a retrogradat luni ratingurile de credit a 10 bănci americane cu o treaptă a fost, de asemenea, considerată negativă pentru sector.

"Este vorba de taxa pe câștiguri neașteptate, fără nicio umbră de îndoială, știrile din SUA nu fac decât să adauge sare pe rană și, evident, nu ajută", a declarat Stephane Ekolo, strateg de acțiuni la Tradition.