Pe pagina web a Metrorex apare anul 1972 ca fiind momentul în care se decide înființarea unei comisii ce va elabora propunerile concrete pentru construirea metroului. Totuși, proiecte destul de detaliate referitoare la metroul bucureștean au existat cu 20 de ani mai devreme.
Încă din anul 1953 a existat un “memoriu tehnic asupra construcției metroului în orașul București”. La nivelul Ministerului Căilor Ferate de la acea vreme exista chiar Direcțiunea Generală a Metroului București, scrie economica.net.
La acea vreme, s-au luat în calcul patru linii, cel puțin pentru prima fază a metroului (au existat trei faze). Pentru început, cele patru linii legau centrul orașului de zonele de est, vest și nord și urmau să fie parte ale celor patru magistrale diametrale, acesta fiind un principiu preluat de la metroul din Moscova.
Iată traseul primelor patru linii, din faza I de dezvoltare a metroului
Cișmigiu-Uzinele 23 August (actuala Faur)
Cișmigiu-Grivița Roșie (în zona actualei piețe Chibrit)
Casa Scânteii (actuala Piață a Presei)-Piața N. Bălcescu (actuala Piață a Universitatății)
Cișmigiu-Fabrica Gheorghe Gheorghiu Dej (fosta APACA, în zona actualei stații de metrou Politehnica).
Cele patru linii diametrale urmau “să facă legătura între centrele importante periferice, trecând prin centrul orașului” scrie în studiu. “Cele 4 trasee diametrale se vor intersecta în centrul orașului la nivele diferite, realizându-se astfel, în plan, două triunghiuri cu vârf comun. La punctele de intersecții se vor construi stații de transbordare cu coridoare de legătură între aceste stații” se mai arată în proiectul din anii ’50.<
Iată traseul celor patru magistrale:
1. Atelierele Grivița (zona Chibrit-1 Mai)-Portul București (actuala zonă Văcărești). Urma să aibă o lungime de 10,7 km și 10 stații.
2. Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură și Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieței Presei) și Comuna Progresul (actualul cartier Progresul). Urma să aibă o lungime de 13,2 km și 14 stații.
3. Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecțiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca), cu o lungime de 11,85 km și 13 stații.
4. Traseul diametral Colentina-Piața Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina și se oprea în zona actualei intersecții dintre Calea Rahovei și Antiaeriană. Magistrala avea 10,2 km și 12 stații.
Proiectul mai presupunea și o linie inelară de metrou, asemănătoare, în unele zone, cu cea existentă acum. “Pentru realizarea legăturilor directe între cele 8 raioane ale capitalei, se prevede și realizarea unei linii de centură inelară închisă, așa cum s-a realizat și la Moscova” se mai arată în respectivul memoriu tehnico-economic.
