Floarea-de-colț. Una din minunile munților noștri, Floarea-de-colț este una din plantele protejate. A o rupe de pe stâncile Bucegilor este o crimă. Poți însă să-i culegi semintele care se formează în septembrie. Plantate într-un sol sărac, calcaros, în curțile caselor de la munte șansele să crească și să înflorească sunt maxime.
Floarea-de-colț se întâlnește din Pirinei până-n Himalaya. Crește în munți calcaroși, pe versanții abrupți și însoriți, pe solul sărac de pe stânci. Denumirea științifică este „Leontopodium alpinum“, și este rudă cu floarea-soarelui și margareta, scrie casa-gradina.ro.
Floarea-de-colț este o inflorescență, înconjurată de un înveliș de frunze protectoare cu aspectul unor raze, care sunt confundate cu petalele. Spre deosebire de petale, care cad după înflorire, frunzele protectoare din jurul inflorescențelor persistă până la fructificare, de aceea par niște flori nemuritoare.
Floarea-de-colț. Întreaga plantă și frunzele din jurul inflorescenței sunt acoperite de peri lânoși albi care au rolul de a proteja împotriva frigului, uscăciunii și a radiației ultraviolete.
La noi în țară, Floarea-de-colț crește în Munții Carpați, și este declarată monument al naturii din 1933 și ocrotită. Specialiștii mai spun că în Carpați se întâlnește, în special, pe stâncării la altitudini mari și este destul de ușor de identificat chiar și de cei mai puțin interesați de cunoașterea plantelor.
Floarea-de-colț. Floarea-de-colț face parte din flora spontană, astfel că este extrem de viguroasă și pote să vegeteze și la altitudini mai joase, în gradinile de la munte. În regiunile muntoase din România planta ajunge doar până la maximum 20 centimetrim înălțime, dar există în alte condiții climatice până la 50 – 80 centimeri înălțime.
Floarea-de-colț înflorește în iulie – august. Secretul supraviețuirii în captivitate pentru Floarea-de-colț este frigul. Planta trebuie să stea la temperaturi negative, suporta vântul și nu are nevoie de udare. Floarea-de-colț renaște la sfârșitul lui februarie, când gerul se înmoaie. Nu are nevoie de îngrijire specială, unica nevoie fiind un pământ sărac, amestecat cu praf de calcar.
Crescută în grădină Floarea-de-colț poate fi tăiată și uscată pentru că se păstrează la fel de frumoasă ca și imortelele.
Floarea-de-colț. Nu rupe Floarea-de-colț! Poți culege, cu grijă, fără să rupi plantele și fără să le scoți din sol, semintele. Rădăcina este mult ramificată și la suprafață, astfel ca bobitele cu semințe trebuie adunate cu atenție fără să deranjezi planta.
Semințele pot fi plantate la suprafața solului, la finele lui octombrie, după ce cade bruma, la adâncime mică de cel mult doi-trei centimetri și trebuie acoperite cu pamat care trebuie bine bătătorit și udat. Vor face concurență ghioceilor, în februarie-martie!