Probabil ca nu exista persoana care sa nu fi avut cel putin o data pe parcursul vietii durere abdominala, a declarat pentru Doctorul Zilei dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog.
Durerea abdominala poate avea o semnificatie benigna sau poate semnala o boala serioasa, asa ca este important sa stim cand trebuie sa ne prezentam la medicul de specialitate pentru evaluare.
Din punct de vedere cronologic durerea abdominala poate fi acuta (instalata de cateva zile), cronica (cu debut cu cel putin 6 luni in urma) si subacuta (cu durata cuprinsa intre o saptamana si 6 luni). Durerea abdominala isi poate avea originea in structurile si organele situate in cavitatea abdominala (colecist, pancreas, stomac, intestin subtire si gros, vase de sange, uter, anexe, vezica urinara) sau poate fi vorba de durere de perete abdominal, uneori referita de la structuri aflate la distanta (cum este de exemplu durerea referita in afectiuni ale coloanei vertebrale – segmentele T7- T12).
Apendicita acuta-inflamatia acuta a apendicelui este responsabila de 25 % din internarile in spital in urgenta pentru durere abdominala la adultii sub 60 ani; simptomatologia debuteaza cu greata, lipsa de pofta de mancare si durere vaga periombilicala, ulterior durerea se muta in abdomenul inferior drept si apar semnele de iritatie peritoneala; se poate asocia cu febra. La analizele de sange se observa o valoare crescuta a leucocitelor serice, iar diagnosticul se confirma ecografic sau tomografic. Tratamentul este chirurgical.
Afectiunile biliare acute- colica biliara, colecistita acuta (inflamatia colecistului). Colica biliara este definita ca durere care apare in abdomenul superior central sau spre dreapta, de regula dupa mese, poate iradia in umarul drept si este de obicei autolimitata, cu durata sub 6 ore; este produsa de obstructia tranzitorie a caii de evacuare a colecistului de catre un calcul. Colecistita acuta apare in urma obstructiei persistente a caii de evacuare a colecistului si determina durere similara colicii biliare, doar ca durerea este persistenta; se poate asocia cu febra joasa, greata sau varsaturi. Diagnosticul se precizeaza ecografic, iar analizele de sange pot arata valori crescute ale leucocitelor serice si modificari ale probelor hepatobiliare. Tratamentul este chirurgical si consta in scoaterea colecistului.
Diverticulita acuta – mai frecventa la persoanele varstnice, reprezinta inflamatia diverticulilor colonici care sunt protruzii ale mucoasei colonice prin zone de rezistenta scazuta a peretelui intestinal. Durerea este localizata in cadranul inferior stang al abdomenului si se poate insoti de febra. Tratamentul consta in tratament antibiotic; uneori este necesar sa se intervina chirurgical.
Ocluzia intestinala – cele mai frecvente cauze de ocluzie intestinala la adult sunt aderentele postoperatorii si incarcerarea anselor intestinale in herniile abdominale; colicile abdominale se insotesc de greata, varsaturi, zgomote intestinale hiperactive, tulburari de tranzit. Diagnosticul se stabileste prin radiografie abdominala simpla sau tomografie computerizata, iar tratamentul chirurgical este necesar daca obstructia intestinala este completa.
Pancreatita acuta – inflamatia acuta a pancreasului produsa in 70% din cazuri fie de ingestia de alcool fie de calculii biliari mici; durerea este localizata in partea superioara centrala a abdomenului, poate iradia in bara in tot abdomenul superior si chiar posterior catre coloana vertebrala; se asociaza frecvent cu greata si varsaturi. Diagnosticul este suspicionat clinic si se confirma pe baza unor valori crescute ale lipazei sau amilazei serice precum si prin identificarea ecografica sau tomografica a modificarilor pancreasului ( marire de volum, colectii peripancreatice, etc.). Tratamentul este de regula medical, suportiv si consta in suspendarea temporara a aportului alimentar oral, hidratare intravenoasa, tratament antialgic.
Ulcerul peptic perforat– se manifesta prin durere abdominala difuza severa instalata brusc; cel mai adesea este cauzat de infectia cu H.Pylori si de administrarea de aspirina si de antiinflamatorii nesteroidiene. Radiografia abdominala pe gol identifica aerul liber intraperitoneal, iar examenul CT poate confirma diagnosticul. Cand se suspecteaza ulcer perforat se evita efectuarea unei endoscopii digestive superioare intrucat insuflarea de aer in stomac poate face ca o perforatie acoperita sa devina perforatie libera in cavitatea abdominala. Tratamentul este chirurgical.
Sursa: doctorulzilie.ro
