Judecătorii CCR au admis, miercuri, sesizările președintelui Klaus Iohannis și Guvernului asupra legii privind regimul fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule și grinduri, percepută în momentul elaborării drept o lege cu dedicație pentru cei care aveau afaceri pe diferite terenuri pe insulele din România. Legea inițiată de fostul senator PSD Șerban Nicolae prevedea ca taxele locale pentru toate construcțiile și activitățile comerciale din astfel de zone să fie reduse la jumătate. De prevederile fiscale ale noii legi nu ar mai fi putut să beneficieze însă și„oaza de relaxare” a lui Liviu Dragnea, pentru că insula Belina, din județul Teleorman, revenise anul trecut în administrarea statului.
Actul normativ prevedea instituirea unui regim fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule, grinduri și alte suprafețe de uscat, pentru construcțiile ridicate pe acestea și activitățile economice de producție de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul și servicii conexe desfășurate în aceste zone.
Derogările prevăzute de lege privesc insule precum cea din județul Teleorman - Belina, care devenise în ultimii șapte ani fieful lui Liviu Dragnea. Insula Belina și Brațul Pavel au revenit în administrarea statului român în vara lui 2020.
Legea a fost inițiată, practic pentru a treia oară în legislatura trecută, de senatorul PSD Șerban Nicolae, deși Curtea Constituțională stabilise o dată că propunerea legislativă încalcă normele constituționale, tot la sesizarea șefului statului. Pe 3 noiembrie 2020, Camera Deputaților a adoptat decizional proiectul de lege inițiat în decembrie 2019.
Pe 27 noiembrie 2020, șeful statului a sesizat Curtea cu privire la acest act normativ. Legea are în vedere insulele, grindurile și alte suprafețe de uscat cu potențial de exploatare economică, rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, fiind exceptate terenurile care intră sub incidența Legii 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. CCR a fost și de Guvernul liberal Orban pe neconstituționalitatea legii.
Președintele Iohannis indica faptul că, pentru terenurile respective, legea prevede scutirea de la plata taxei pe teren, stabilind în acest scop o derogare expresă de la aplicarea prevederilor Codului fiscal. Totodată, același act normativ prevede, pentru activitățile economice autorizate, neaplicarea dispozițiilor Codului fiscal prin care se stipulează impozitarea unei cote de 5% asupra veniturilor înregistrate și obținute din activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor, iar în privința activităților economice autorizate le este aplicabilă reducerea valorii la o cotă de 5%. În ceea ce privește construcțiile și activitățile economice, se prevede că taxele și impozitele locale calculate și datorate potrivit Codului fiscal se reduc cu 50%.
Șeful statului preciza că impunerea acestor derogări de la Codul fiscal este de natură să determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispozițiilor Constituției, necesită, în mod obligatoriu, indicarea sursei de finanțare. El adăuga și obligația solicitării fișei financiare.
Terenurile care fac obiectul prezentei legi sunt insule, grinduri și alte suprafețe de uscat cu o suprafața mai mare de 35 de hectare cu potențial de exploatare economică rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică. Regimul derogatoriu se aplică și unor părți din terenurile a căror suprafață nu este mai mică de 10 hectare”, arată proiectul de lege.
Președintele Iohannis mai preciza că, potrivit acestei legi, insulele, grindurile și alte suprafețe de uscat cu o suprafață mai mare de 35 de hectare cu potențial de exploatare economică rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, precum și unele părți din aceste terenuri a căror suprafață nu este mai mică de 10 hectare - sunt exceptate de la prevederile Legii apelor nr. 107/1996. Așadar, rezultă că aceste categorii de terenuri se exceptează nu doar de la unele norme ale Legii nr. 107/1996, ci de la întreaga lege, regimul stabilit prin acest act normativ neaplicându-se respectivelor terenuri, sublinia șeful statului în sesizare
În acest context, șeful statului spune că legea criticată trebuia calificată și adoptată, ca lege organică, cu votul majorității membrilor fiecărei Camere a Parlamentului, iar nu ca lege ordinară. În plus, și conținutul complex al actului normativ, afirmă Iohannis, solicita adoptarea sa ca lege organică.
Președintele afirma că legea creează atât o încălcare a principiului liberei concurențe în economia de piață, cât și o dublă discriminare: pe de o parte, între cei care dețin cu titlu de proprietate ori care își desfășoară activitatea pe insule, grinduri și alte suprafețe de uscat cu o suprafață mai mare de 35 de hectare cu potențial de exploatare economică rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică și celelalte persoane care își desfășoară activitatea în alte zone; pe de altă parte, între persoanele care realizează activități de producție de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul și servicii conexe acestora și persoanele care desfășoară alt tip de activități economice, pe aceste terenuri.
