În ultimele săptămâni au fost înregistrate două cazuri cu suspiciuni de infecție cu virusul West Nile, aflate în prezent în curs de investigare. Acestea pot indica o posibilă circulație a virusului în județ, ceea ce determină autoritățile să atragă atenția asupra riscului crescut în sezonul cald și asupra importanței respectării măsurilor de protecție împotriva înțepăturilor de țânțari.
Cum se transmite virusul West Nile
Virusul West Nile este transmis prin înțepătura țânțarilor infectați, iar aproximativ 80% dintre cazuri sunt asimptomatice. Totuși, în jur de 20% dintre persoanele infectate pot prezenta simptome asemănătoare gripei, precum febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală sau greață. În cazuri rare, sub 1%, pot apărea complicații neurologice grave, cum ar fi meningita sau encefalita. Persoanele vârstnice, cele cu afecțiuni cronice sau cu un sistem imunitar slăbit au cel mai mare risc de a dezvolta forme severe ale bolii. În prezent, nu există un tratament specific pentru infecția cu virusul West Nile, iar singura metodă eficientă de prevenție este evitarea înțepăturilor de țânțari.
Printre factorii care favorizează apariția acestor cazuri se numără schimbările climatice, în special alternanța dintre perioadele de ploi abundente și temperaturile ridicate, dar și intensificarea circulației internaționale a persoanelor și mărfurilor. În paralel cu infecția West Nile, autoritățile sanitare europene monitorizează și alte virusuri transmise prin țânțari, precum febra dengue, malaria, Zika sau febra galbenă, care au fost deja raportate în anumite regiuni din Uniunea Europeană.
Călătoriile internaționale, principalul vinovat
Călătoriile internaționale frecvente au facilitat aducerea acestor virusuri din zone endemice, tropicale și subtropicale, în timp ce transmiterea locală este determinată în principal de speciile invazive de țânțari Aedes. Ţânţarul tigru asiatic (Aedes albopictus) s-a stabilit deja în 13 ţări din Uniunea Europeană, iar ţânţarul febrei galbene (Aedes aegypti) a fost detectat în Cipru, Insulele Canare şi Madeira. Condițiile meteorologice din ultimii ani au favorizat înmulțirea acestor specii invazive în Europa, ceea ce crește riscul de transmitere a bolilor. Din cauza schimbărilor climatice, perioadele favorabile răspândirii țânțarilor Aedes și multiplicării virusurilor sunt așteptate să devină mai lungi, ceea ce sporește riscul apariției focarelor autohtone.
„Călătoriile internaţionale intensive au facilitat importul de virusuri transmise de ţânţari din zone endemice, tropicale şi subtropicale, în timp ce transmiterea secundară, locală, a virusurilor din cazurile importate este determinată în principal de speciile invazive de ţânţari Aedes. Au fost raportate populaţii de ţânţar tigru asiatic (Aedes albopictus) stabilite în 13 ţări din Uniunea Europeană. Ţânţarul febrei galbene (Aedes aegypti) a fost, de asemenea, detectat în anumite părţi ale Uniunii Europene, precum Cipru, Insulele Canare şi Madeira.
Condiţiile meteorologice de vară din ultimii ani au fost favorabile pentru creşterea populaţiilor ţânţarilor invazivi Aedes în ţările europene şi pentru multiplicarea virusurilor transmise prin vectori. Din cauza schimbărilor climatice, perioadele cu condiţii de mediu favorabile pentru răspândirea geografică şi înmulţirea ţânţarilor invazivi Aedes sunt de aşteptat să devină mai lungi. Vremea mai caldă facilitează şi transmiterea locală a viruşilor de către aceşti ţânţari. Prin urmare, riscul apariţiei focarelor autohtone de boli virale transmise de Aedes este prevăzut să crească în Europa”, a mai spus Janina Lazăr.
Pentru prevenirea infecțiilor cu virusuri transmise de țânțari se recomandă aplicarea de substanțe repelente, purtarea hainelor care acoperă cât mai mult din suprafața corpului în special dimineața și seara, montarea plaselor de protecție la ferestre și uși, folosirea aerului condiționat și evitarea acumulării apei stătătoare în gospodării, care favorizează dezvoltarea țânțarilor.
