"Regina neîncoronată" a României ar fi împlinit astăzi 94 de ani. Imagini inedite de la nuntă

Majestatea Sa Regina Ana a României s-a născut în ziua de 18 septembrie, în anul 1923, şi a trecut la Domnul în ziua de 1 august, în anul 2016.

Regina Ana a fost consoarta Regelui Mihai I timp de 68 de ani. Forţat să abdice la 30 decembrie 1947, Regele a purtat în exil Regatul, Coroana şi Dinastia.

Regina Ana a devenit membră a Dinastiei Române la 10 iunie 1948, când, la Atena, şi-a unit destinul cu Suveranul român.

"În timpul vieţii sale nu a purtat coroana şi demnitatea regală întrucât Naţiunea Română nu s-a învrednicit să recupereze tradiţia monarhică, întreruptă samavolnic de către invadatorii Europei de răsărit. Ana a României a fost Regina noastră neîncoronată", este mesajul Alianţei Naţionale pentru Restaurea Monarhiei.

Moştenirea Regelui Mihai I şi a Reginei Ana se regăseşte în continuitatea dinastică. Împlinirea ei va fi realizată atunci când Coroana va fi repusă în fruntea Naţiunii Române prin întemeierea Noului Regat al României Mari.

VIDEO Regele Mihai şi Regina Ana la schi 

VIDEO NUNTA REGELE MIHAI ŞI REGINA ANA 

Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox.

La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul/soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești.

Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea.

În ciuda argumentelor reginei Elena și a faptului că principesa Margareta a izbucnit de nervi trântind cu pumnul în masă, papa nu a fost de acord cu dispensa invocând cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectând promisiunea de a-și boteza copii în religia catolică, ci în cea orthodoxă. 

Nereușind să obțină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinților miresei să participe la ceremonie.

În aceste circumstanțe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar.

La ceremonie au fost prezenți, printre alții, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alături de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. T

Tatăl regelui Mihai, Carol, și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment însă nu și invitati. La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția.

Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964).