Istoricii credeau, în marea lor majoritate, că Vlad Ţepeş, supranumit Drăculea (sau Dracula, după cum a devenit apoi cunoscut în Occident) ar fi pierit în luptă, în cursul unei bătălii cu turcii, în timpul celei de-a treia şi ultimei sale domnii (1476), care a durat mai puţin de două luni. Locul în care a fost îngropat a rămas necunoscut; s-a vorbit despre Mânăstirea Snagov (dar cercetările au infirmat această ipoteză) iar mai târziu, despre Mânăstirea Comana – ipoteză acceptată de mulţi istorici români.
Dar oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Tallinn, Estonia, au descoperit dovezi documentare care sugerează o altă desfăşurare a evenimentelor: domnitorul ar fi fost luat prizonier, apoi răscumpărat de o fiică a sa, aflată în Italia, şi că ar fi murit aici, fiind îngropat într-o biserică napolitană.
Născut în 1431, Vlad Ţepeş aparţinea unei familii nobile, tatăl său făcând parte din aşa-numitul Ordin al Dragonului, un ordin militar-religios, ce avea ca scop apărarea creştinismului şi lupta împotriva turcilor.
Mai multe pe descopera.ro.
