Corneliu Coposu a scris, în 1979, un scurt studiu asupra originii secuilor. Acesta a fost descoperit de istoricul sălăjean Marin Pop în dosarele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) alături de alte documente din care reiese și opinia Seniorului față de problema revizionismului maghiar, scrie Adevărul.
„Secuii reprezintă și astăzi o enigmă a trecutului. Istoria nu a reușit, în lipsă de documente sigure, să elucideze, până acum, problemele originii și vechimii lor. Cercetătorii istorici maghiari, preocupați în mod firesc de problema secuiască, în marea lor majoritate, i-au considerat, întotdeauna, din timpurile cele mai vechi, ca un popor de origine străină de neamul ungurilor“, scrie Coposu în studiul despre secui.
De asemenea, în același studiu, Seniorul citează documente și istorici cunoscuți care vorbesc despre originile secuilor. „Diploma regelui Andrei al II-lea (1224) îi consideră «bisoni». Notarul Anonymus al regelui Bella îi numește «populi Athylae», descendenți ai hunilor, refugiați în munți după prăbușirea imperiului lui Attila. Cronicarul maghiar Simon Keza este de acord cu notarul Anonymus. Istoricul maghiar Kara-csony le atribuie origine gepidă. Stilzing îi consideră pecenegi. Schlozen afirmă că sunt rămășițe de cumani. Verantis, fără a face precizări mai amănunțite, crede că sunt popor asiatic, diferit de poporul maghiar. Pauler socotește că sunt de origine turco-cabară. Thury vrea să demonstreze că sunt avari“, enumeră Coposu originile atribuite secuilor de-a lungul timpului, origini în mod evident diferite de cele ale poporului maghiar. Revizioniștii maghiari insistau pe originea comună a secuilor cu maghiarii pentru a-și motiva dorința lor și încercările de refacere a Ungariei Mari.Mai multe, în ziarul Adevărul.
