Președintele Traian Băsescu a declarat joi că, dacă la Bruxelles se decide crearea unui format de negocieri pentru soluționarea crizei Rusia-Ucraina, atunci România trebuie să ia parte la acest format. Băsescu participă, joi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European pe tema situației din Ucraina, unde șefii de stat și de guvern din UE urmează să aibă și discuții cu premierul ucrainean Arseni Iațeniuk. Liderii europeni trebuie să ajungă la un acord în privința răspunsului pe care îl vor da Moscovei, după invadarea Crimeei.
Liderii statelor UE participă azi la Bruxelles la un Consiliul European special pe tema crizei din Ucraina și trebuie să ajungă la un acord în privința răspunsului pe care îl vor da Rusiei. În vreme ce unele state, precum Marea Britanie, Suedia și Polonia, dar și alți membri din estul UE ar susține un răspuns mai dur pentru Moscova, Germania se pronunță mai degrabă pentru negocieri și mediere.
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi dimineață, că SUA și Marea Britanie, ca semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, ce garantează integritatea și suveranitatea Ucrainei, trebuie să negocieze cu Rusia pentru detensionarea crizei din Crimeea. Șeful statului spune însă că, dacă se decide un format de negocieri pe tema crizei, atunci România trebuie să facă parte din acest format.
"În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluționarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia urmare a acțiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere", a declarat Traian Băsescu.
Unul dintre argumentele președintelui: 400.000 de cetățeni ucraineni, vorbitori de limbă română, trăiesc în țara vecină, pe locul doi după minoritatea rusă.
"Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România cel mai apropiat stat membru al UE, de Crimeea, distanța este de doa 160 de mile marine, ceea ce pentru una din cele 400 de nave ale flotei ruse de la Sevastopol înseamnă un marș de 10 ore, maxim până la frontierele României", a arătat președintele Traian Băsescu.
El a ținut să mai menționeze că România este, prin frontiera estică, la 100 de kilometri de un alt conflict înghețat, cel din Transnistria.
"Nu în ultimul rând, România nu e dependentă de importurile de gaze din Federația Rusă, deci nu are o grea dependență și le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze prin interconectorul cu Ungaria, unde putem primi gaze și din Norvegia", a spus președintele României.
Traian Băsescu a mai afirmat că România poate fi un "participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare la negociere", considerând că "interesul național al României este să fie implicată, plecând și de la premisa că are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina, probabil cea mai lungă frontieră dintre statele membre ale Uniunii Europene".
"În opinia mea pe care o voi exprima în Consiliu, situația din Ucraina pleacă de la câteva premise. Prima e legată de existența memorandumului de la Budapesta, în care trei state - SUA, MArea Britanie și Federația Rusă, se constituie în garanți ai independenței și suveranității Ucrainei asupra teritoriului său. Dincolo de Carta ONU și legislație internațională, credem că primele două state care trebuie să negocieze sunt SUA și Marea Britanie în urma angajamentului", a spus Băsescu.
"O altă premisă de la care plecăm în poziția României este existența acordului bilateral între Ucraina și Rusia, cu privire la staționarea unor structuri militare ale Rusiei în Ucraina până în anul 2046. Acordul de la Kiev din 1997 stabilește foarte clar modul de acțiune și comportamentul trupelor Rusiei pe teritoriul Crimeei. Adițional, și aici e o problemă ce trebuie rezolvată, președintele Viktor Iușcenko a emis două decrete pe care Rusia nu le recunoaște, care stabileau modul de mișcare al trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei", a adăugat președintele.
"A treia premisă este că parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile parlamentului Ucrainei, inclusiv cea de desemnare a unui nou guvern, sunt legitime", a mai spus Băsescu.
"A patra premisă este că cele două state care au obligația să negocieze cu Rusia trebuie să constate nivelul la care Rusia a depășit înțelegerile bilaterale între Ucraina și Rusia cu privire la prezența trupelor în Crimeea și să găsească soluția pentru ca încălcările acordurilor bilaterale să nu se mai producă", a adăugat șeful statului.
"România consideră că exist o agresiune a Rusiei la adresa Ucrainei", a concluzionat Băsescu.
Acțiunile viitoare, ale României: "Vom susține că SUA și Marea Britanie trebuie să își facă obligațiile de garant al securității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei, în negociere cu Rusia, garant care și-a încălcat statutul", a spus șeful statului.
"Susținem că Ucraina trebuie să intre într-un program FMI, Banca Mondială și eventual UE, care să garanteze finanțarea Ucrainei pe termen mediu și în același timp să parcurgă un program de reforme accelerat. Vom susține că Ucraina dacă dorește poate să semneze Acordul de asociere și de liber schimb cu UE", a mai adăugat președintele.
