Parlamentul UE a votat rezoluția dură privind statul de drept din România. Teme pentru guvernul PSD

Rezoluția Parlamentului European a fost adoptată marți cu 473 voturi "pentru", 151 "împotrivă" și 40 abțineri, cu unele amendamente. A fost un vot tranpartinic, rezoluția fiind sprijinită de principalele grupări politice din parlamentul de la Strasbourg, Populari, Liberali, Verzi și inclusiv de Socialiști, în ciuda opoziției eurodeputaților PSD.

În rezoluție este condamnată intervenția "violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018" și se recomandă autorităților "să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție".

Parlamentul European cere Puterii să ”reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată”. Este o cerere a întregii societăți civile din România, care a demonstrat că legea pentru combaterea spălării banilor va duce la blocarea activității ONG-urilor.

Anunțul Parlamentului UE, după vot

”Parlamentul European este „profund preocupat” de reforma sistemului judiciar și a legislației penale în România, care riscă să submineze separația puterilor și lupta împotriva corupției.

Textul, adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă și 40 de abțineri atrage atenția asupra noii legislații privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea sistemului judiciar și Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanță cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) și Comisia de la Veneția, rezoluția avertizează asupra impactului noii legislații asupra independenței sistemului judiciar, asupra eficienței și calității acestuia, inclusiv consecințe negative pentru lupta împotriva corupției.

Modificările aduse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală - dintre care multe au fost considerate drept neconstituționale de către Curtea Constituțională din România - reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacității de combatere a corupției, infracțiunilor violente și a criminalității organizate.

Rolul Serviciului Român de Informații (SRI) și pretinsa lui ingerință în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații.

Cel mai mare grup politic din Parlamentul UE cere acțiuni clare de la PSD

O investigație imparțială privind acțiunile forțelor de ordine

Parlamentul condamnă „intervenția violentă și disproporționată” a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018 și face apel la autoritățile române să asigure o investigare transparentă, imparțială și efectivă a acțiunilor forțelor de ordine.

Reguli noi de finanțare a ONG-urilor

Deputații avertizează asupra potențialului efect de intimidare societății civile pe care l-ar putea avea legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor și menționează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată.

Necesitatea unei monitorizări atente a eforturilor anti-corupție și a respectării statului de drept

Parlamentul solicită Comisiei Europene reluarea monitorizării anuale anti-corupție în toate statele membre și propune un sistem de indicatori stricți care să măsoare nivelul corupției din fiecare țară și să evalueze politicile anti-corupție la nivelul fiecărui stat membru.

Conform Parlamentului, este necesar, de asemenea, să existe un proces regulat, sistematic si obiectiv de evaluare a modului în care sunt respectate democrația, drepturile fundamentale și statul de drept. Plenul PE va vota miercuri, 14 noiembrie, o rezoluție separată prin care reia apelul referitor la crearea unui mecanism pentru evaluarea anuală a modului în care sunt respectate în toate statele membre valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, anunțșă un comunicat al Parlamentului.

Eurodeputații PSD, supărați pe rezoluția Parlamentului European

În aceeași rezoluție, Parlamentul European ”își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal”.

Textul rezoluției Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări (înainte de amendamente):

1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin și drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislației privind legislația penală și juridică românească, în mod special de potențialul de a submina în mod structural independența sistemului juridic și capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupției în România, cât și să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;

4. Invită autoritățile române să instituie garanții pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și să evite orice ingerință care ar putea afecta sistemul de control și echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

5. Îndeamnă autoritățile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupția; și să aplice strategia națională anticorupție;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul său de a avea un efect intimidant asupra societății civile, precum și în contradicție cu principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Își exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice asupra libertății mass-mediei și față de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate și de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societății civile și subliniază necesitatea abordării chestiunilor menționate anterior pe baza unui proces transparent și cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneția o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, așa cum este prevăzut în Tratat;

10. Își reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupție pe 2017 și solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și ușor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupției în statele membre și pentru a evalua politicile lor anticorupție, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecția intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce privește democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, implicând Consiliul, Comisia și Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei țări;

12. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse în urma recomandărilor de autoritățile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluții adecvate;

13. încredințează Președintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Președintelui României".