Printre priorităţile Ministrului Culturii, Corina Şuteu, prezentate, joi, într-o amplă conferinţă de presă susţinută la sediul Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) se numără măsuri legislative în vederea ameliorării legislaţiei privind protejarea monumentelor istorice, noul cadru normativ privind Programul Naţional de Restaurare, relansarea iniţiativelor pentru Roşia Montană, noile amendamente la OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic, măsurile pentru iniţierea procesului de revizuire a Listei îndicative a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO şi stadiul de redactare a Codului Patrimoniului Cultural Naţional.
Corina Şuteu a fost însoţită în conferinţă de presă de la sediul OAR de Mihai Ghyka, responsabil de patrimoniu care a vorbit despre unul dintre dosarele principale din domeniul partimoniului, cel al Codului Patrimoniului, Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului care a vorbit despre programul naţional de restaurare, dar şi despre Roşia Montană şi lista UNESCO, iar alături de aceştia s-au mai aflat Edmond Niculuşcă, consilier al Ministrului Culturii care a punctat proiectele prioritare ale ministerului de resort pentru a salva o parte a patrimoniului, dar şi consilierii pe probleme de patrimoniu Adrian Bălteanu şi Florian Matei Popescu care au vorbit despre arheologie şi legislaţie.
Corina Şuteau a luat în discuţie stadiul şantierelor patrimoniului cultural naţional:
„Astăzi dedicăm conferinţă unei teme de interes naţional, Patrimoniul Cultural Naţional. Intenţionăm să vă oferim o serie de inforrmaţii în legătură cu dosarele care se află în curs. Perspectiva din acest moment al mandatului, eu cred că ar trebui să fie clar pentru toată lumea că efectele de anunţ în legătură cu anumite procese nu sunt întotdeauna suficiente pentru că aceste procese să se deruleze. Întâlnirea se referă la stadiul în care se află anumite şantiere legate de patrimoniul cultural naţional, cât de mult am înaintat sau nu în demersul de a construi, iniţia, ameliora aceste instrumente de natură legislativă, care sunt impasurile şi care sunt deschiderile. Aş vrea să clarificăm. De fiecare dată, există tendinţa ca Ministerul Culturii să aibă o atitudine defensivă. De ce? Pentru că de multe ori există o necesitate de a comunica despre lucruri a căror punere în practică necesită timp. Informaţia, ştirea se bazează pe elementul spectaculos, iar munca nu se produce imediat şi nu spectaculos. Trebuie să aştepţi ca aceste lucruri să se poată întâmplă. Din toate domeniile ministerului Culturii, domeniul patrimoniului e primul care are nevoie de timp.”, a precizat Corina Şuteu în debutul conferinţei susţinute.
