Conflictul din Ucraina poate reprezenta un pericol imediat la adresa României, crede analistul politic Cozmin Gușă, care subliniază că și președintele Traian Băsescu știe acest lucru. Gușă spune că, în acest context, România trebuie să își arate determinarea de a fi un partener loial blocului euroatlantic.
Analistul politic Cozmin Gușă crede că actualul conflict dintre Ucraina și Rusia reprezintă un pericol imediat la adresa României.
"Traian Băsescu, în mod evident, este principalul responsabil sa sublinieze pericolul unui conflict ce nu pare ca va îngheța repede, ci dimpotrivă, e un conflict viu, nu avem o confruntare geo-economică, ci suntem într-o formulă de război cu muniții. Oamenii care au murit deja în Ucraina sugerează că avem mult de furcă, iar decizia parlamentului rus de a-l mandata pe președintele Putin să conducă ostilități militare trebuie să ne îngrijoreze. Pe mine nu m-a păcălit zâmbetul liniștitor al lui Traian Băsescu sau faptul că vorbește probabil într-un mod legitim, prezidențial, că nu e un pericol imediat. Eu cred că este un pericol imediat. Cred că și Băsescu știe că este un pericol imediat. E însă datoria unui președinte să liniștească populația, în vreme ce instituțiile statului lucrează, pentru că suntem o țară de frontiera a NATO, în caz de conflict suntem țară direct beligerantă în zona de conflict", a spus Gușă.
"Declarațiile făcute de președintele român la adresa Republicii Moldova au o bază reală. Acolo în underground-ul Republicii Moldova nu este cazul să fim liniștiți uitându-ne la acest subteran al Republicii Moldova, acolo sunt forțe de altă inspirație decât euroatlantică ce pot să lucreze și să ună sub semnul întrebării frontiera de pe Prut pe care o avem, inclusiv frontiera cu Ucraina", a adăugat analistul politic.
Gușă a observat că apelul președintelui Băsescu privind demisia lui Ianukovici este unul potrivit.
"E de comentat că în sfârșit a pus punctul pe "i" și a vorbit despre necesitatea ca Ianukovici să demisioneze ca să se ajungă la o oarecare legitimitate a regimului de la Kiev, pentru că deocamdată, din punct de vedere juridic, regimul de la Kiev nu e legitim. Până când regimul de la Kiev nu va dobândi legitimitate, în Consiliul de Securitate nu se va putea discuta despre deciziile acestui regim, care nu are legitimitatea unei demisii a lui Ianukovici. Rușii vor putea mereu să facă referire la această ilegitimitate", a spus Gușă.
Anunțul lui Băsescu cum că România recunoaște noile autorități de la Kiev este o "declarație politică".
"Ca declarație politică, acest lucru poate să rămână în picioare. E normal ca președintele unei țări care este frontieră a NATO și graniță a UE nu poate să aibă altă poziție. Până când apar documentele legale, ea rămâne la nivel de declarație politică", a spus Gușă.
Analistul politic a mai subliniat că toate forțele din România trebuie să fie la unison pentru a demonstra că România este alături de blocul euroatlantic.
"Traian Băsescu nu are posibilitatea altui joc. Și dacă ne uităm și la declarația lui Crin Antonescu, pe care Traian Băsescu a salutat-o în această seară, vedem că e nevoie de o aliniere a forțelor politice fără echivoc, a puterilor. Ele la unison pot arăta determinarea României de a fi un partener loial blocului euroatlantic. E nevoie de această determinare. Sunt trei populații care pot fi afectate de acest conflict: cea a Ucrainei, a Moldovei și a României. În acest joc ar putea intra și populația Poloniei, care se implică într-un fel direct în aceste negocieri. România în calitate de stat de frontieră a NATO și partener privilegiat al SUA nu are voie să șovăiască. Traian Băsescu e condamnat să facă anumite declarații care să se îscrie într-o anumită linie, dar care la o analiză ulterioară nu vor mai fi la fel de viabile. Eu nu știu cum o să privească Germania poziția Rusiei, cum o să privească Ungaria poziția Rusiei. Aliații subterani ai Rusiei, sau care depind de gazul rusesc sau de petrolul rusesc, în UE, sunt numeroși și ei vor fi forțați la rîndul lor să nu aibă cele mai nete poziții sau să nu se alinieze poziției Washingtonului. România nu își poate permite acest lucru", a spus Cozmin Gușă.
