Cum se poate ajunge la alegeri anticipate: Dizolvarea Parlamentului. Care este procedura

Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Singura situaţie în care Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru a fost în noiembrie 2009, când Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiţă, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL Emil Boc.

Preşedintele "poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură". Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.

Pentru a se ajunge într-o astfel de situaţie este, astfel, nevoie de consens la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a două nominalizări de "sacrificiu", aşa cum anunţa şi liderul PNL Alina Gorghiu, care a vorbit despre "un acord politic". În acest caz, cel mai greu cuvânt de spus îl va avea PSD - condus de Liviu Dragnea - fiind partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, respectiv 200 (fără UNPR). Pentru a trece un Guvern, este nevoie de 276 de voturi. Dragnea a spus deja că PSD nu vrea alegeri anticipate şi îi va face preşedintelui Iohannis o propunere de premier.

Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.