Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituției, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar președintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. Altfel, singura situație prevăzută de Constituție pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituție, doar "după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare" de către președintele României, scrie Mediafax.
Pe de altă parte, Constituția mai prevede și faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an și nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Singura situație în care Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru a fost în noiembrie 2009, când Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiță, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziția reușise să blocheze audierea miniștrilor în ședința conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL Emil Boc.
Președintele "poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură". Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă președintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condițiilor constituționale.
Pentru a se ajunge într-o astfel de situație este, astfel, nevoie de consens la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a două nominalizări de "sacrificiu", așa cum anunța și liderul PNL Alina Gorghiu, care a vorbit despre "un acord politic". În acest caz, cel mai greu cuvânt de spus îl va avea PSD - condus de Liviu Dragnea - fiind partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, respectiv 200 (fără UNPR). Pentru a trece un Guvern, este nevoie de 276 de voturi. Dragnea a spus deja că PSD nu vrea alegeri anticipate și îi va face președintelui Iohannis o propunere de premier.
Pe de altă parte, Constituția mai prevede și faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an și nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
