Corlățean și Deșcița au parafat Acordul de mic trafic de frontieră între România și Ucraina

Acordul, semnat ad referendum (parafat) în marja reuniunii NATO-Ucraina desfășurate la Bruxelles, reglementează condițiile de desfășurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenții din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenționează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depășească 3 luni de ședere neîntreruptă, potrivit sursei citate.

Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte și de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de km de linia de frontieră în cazul unităților administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.

Conform MAE, de prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puțin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă și soțul/soția, copiii minori sau majori aflați în întreținere (inclusiv adoptați), chiar dacă aceștia locuiesc de mai puțin de 3 ani în zona de frontieră. Persoanele menționate mai sus pot trece frontiera româno-ucraineană fără viză, pe baza permisului de mic trafic de frontieră.

Ministerul de Externe precizează că, din punct de vedere tehnic, semnătura ad referendum semnifică autentificarea cu caracter provizoriu a textului convenit în urma negocierilor, semnarea definitivă a acordului urmând a avea loc după finalizarea de către partea ucraineană a procedurilor interne necesare in acest scop. Partea română a îndeplinit formalitățile necesare în cursul lunii martie 2014.

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a declarat, la 10 martie, pentru MEDIAFAX, că Acordul de mic trafic de frontieră cu Ucraina ar putea fi semnat în următoarele săptămâni, dacă lucrurile merg potrivit celor convenite.

Aflat într-o vizită de lucru la Kiev, șeful diplomației a precizat că în Ucraina există, la nivel, o schimbare în bine. "Am găsit mult mai multă deschidere și dorință de cooperare în plan bilateral și mai mult spirit european și apreciere pentru poziția României de sprijin foarte ferm, foarte clar a integrității teritoriale, a suveranității, independenței Ucrainei într-un moment dificil", a precizat Titus Corlățean, adăugând că așa se explică semnarea Acordului bilateral privind măsurile de creștere a încrederii și securității, care în mod normal ar fi trebuit semnat în 2000, dar și progresele privind Acordul de mic trafic de frontieră.

"Am reușit să găsim soluții la unul dintre cele două subiecte ce rămăseseră sub semnul întrebării, dar și la cel de-al doilea element am găsit, la nivel de negociatori, o soluție rezonabilă, de compromis. Rămâne ca în special partea ucraineană în zilele ce urmează să facă demersurile pentru obținerea aprobării politice în vederea semnării și, în baza asigurărilor pe care le-am primit la nivelul primului ministru, la nivelul ministrului de Externe, acordul s-ar putea semna în perioada imediat următoare", a subliniat ministrul de Externe.

"Dacă lucrurile merg potrivit celor convenite, acordul ar trebui să fie semnat în perioada imediat următoare, în săptămânile următoare", a mai precizat Titus Corlățean.

Ambasadorul ucrainean la București, Teofil Bauer, a declarat, la 27 septembrie 2013, că România și Ucraina sunt foarte aproape de a semna Acordul de mic trafic de frontieră, document pentru care se poartă negocieri de mai mulți ani.

"Semnarea Acordului de mic trafic de frontieră are o mare importanță pentru cetățenii ambelor țări. În momentul de față părțile sunt foarte aproape de a semna acest acord", a precizat Bauer.

Chestiunea a fost abordată și în cadrul vizitei la București a ministrului ucrainean de externe, Leonid Kojara, la 13 septembrie 2013.

"În esență au rămas două puncte care trebuie clarificate, care au și un conținut tehnic important. La unul dintre ele avem destul de recent o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene pe acest tip de problematică, care reprezintă o decizie cu putere juridică obligatorie și care ne dă direcția, soluția care trebuie respectată de toate statele membre UE, dar și de statele partenere", a afirmat atunci ministrul de Externe, Titus Corlățean.

Șeful diplomației române a punctat faptul că astfel de acorduri sunt "extrem de benefice pentru cetățenii aflați pe o anumită fâșie de-a lungul frontierei de o parte și de alta".