Comisia de buget a Senatului a adoptat, în unanimitate, luni, după numai 45 de minute de dezbatere,  amendamentele la Codul fiscal convenite la reuniunea liderilor partidelor politice, între acestea fiind reducerea etapizată a TVA - la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 19% de la 1 ianuarie 2017. Cu o excepție, taxa pe construcțiile speciale din agricultură va dispărea din 1 ianuarie 2016, potrivit Realitatea TV.

Membrii Comisiei de Buget - Finanțe din Senat au aprobat și reducerea , din 2017, a impozitului pe dividende, de la 16% la 5% , dar și plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale la 5 salarii medii brute, tot pentru 2017.

Dacă totul merge cum a fost planificat, duminică va fi trimis președintelui Klaus Iohannis, iar luni se așteaptă ca șeful statului să promulge noul Cod fiscal.

Forma actuală a Codului Fiscal este după cum au dorit BNR și guvernatorul Mugur Isărescu. A recunoscut-o în direct la Realitatea TV, consultantul de strategie al Băncii Naționale, Adrian Vasilescu.

"S-a întâmplat un lucru bun, totuși, pentru că această înțelegere între partide a plecat de la dezbaterea tehnică care a pornit în societate, de la BNR", a spus Adrian Vasilescu.

Codul Fiscal îi unește pe politicieni. Dezbatere a jurnaliștilor Realitatea TV

Prima reacție a BNR după "consensul" pe Codul Fiscal: "Problemele rămân aceleași"

"Problemele raman aceleasi. Când ai asemenea cresteri cu cheltuielile salariale, o reducere cu un punct procentual a scaderii TVA nu are cum sa le suplineasca. Efectele vor fi aceleasi: o reducere a credibilitatii, probleme cu costul datoriei, iar politica monetara va avea de suferit. Intr-un cuvant, aceasta relaxare e prea masiva si prea devreme", spune consilierul Guvernatorului, Lucian Croitoru.

"Trebuie vazut cu creionul in mana impactul. Sigur ca e salutar ca nu se va micsora acciza si ca TVA nu se reduce la 19%, dar e prematur sa ne pronuntam", explica si directorul Directiei de Stabilitate din BNR, Eugen Radulescu.

"Mie, aceasta relaxare imi aminteste de sfarsitul lui 2008, iar cand ma gandesc la 2008 imi vine in minte 2009 si 2010 (anii in care s-au facut corectiile salariale-n.red.) Dar pana nu facem calcule, nu putem sa ne ante-pronuntam", a mai spus Radulescu.

O stimulare a cererii într-o perspectivă în care există echilibre fragile 'nu este neapărat cel mai înțelept lucru', afirmă purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, subliniind că problema fundamentală ține doar de capacitatea României de a lua măsuri sigure și certe care să nu ducă la dezechilibre suplimentare, potrivit Agerpres.

'Am remarcat că s-a ținut cont de observațiile Băncii Naționale. Faptul că partidele au revenit asupra discuției legate de Codul Fiscal înseamnă că, cel puțin în parte, au înțeles că tipul de avertisment pe care BNR l-a lansat este cel legat de creșterea deficitului, de sustenabilitatea acestor echilibre. Pe de altă parte, în acest proces declanșat de majorări salariale ne întrebam cu îngrijorare dacă pasul făcut în direcția cea bună este suficient ținând cont de presiunile care vin pe partea cheltuielilor publice (...) O stimulare a cererii într-o perspectivă în care avem echilibre fragile nu este neapărat cel mai înțelept lucru. Rămânem cu toate aceste observații în continuare în picioare și le susținem cât se poate de ferm. Vom vedea discuțiile în Parlament în ce direcție se duc și cum se închide întreaga discuție. Remarc încă o dată că politicul a înțeles mesajul nostru și sper să îl înțeleagă până la capăt', a declarat, joi, la Realitatea TV, purtătorul de cuvânt al BNR.

Acesta a precizat că Banca Centrală a intervenit în această discuție, dar numai în perspectiva mandatului pe care îl are, comentând doar din perspectiva deficitelor care rezultă.

'Noi nu comentăm explicit modul cum se cheltuie banii publici, nu este atributul nostru, nu este mandatul nostru, este al Parlamentului, al Guvernului. Acolo se ia decizia cheltuirii banului public. Ce putem noi comenta este din perspectiva deficitelor care rezultă, care implicit înseamnă datorie publică, și Banca Centrală este implicată prin administrarea ei. Din această perspectivă există evident interes să spunem lucrurilor pe nume, să transmitem toate informațiile posibile decidenților politici care iau deciziile de cheltuire a banilor publici', a explicat Suciu.

Purtătorul de cuvânt al BNR a reiterat faptul că, prin lege, Consiliul Fiscal este responsabil să facă studii de impact, mai ales în ceea ce privește politicile fiscal-bugetare, iar BNR ține cont de rapoartele emise.

'Raportul Consiliul Fiscal este documentul pe care și noi ne bazăm în mare parte la BNR, evident avem și noi propriile noastre estimări, dar în ceea ce privește politicile fiscal-bugetare, Consiliul Fiscal este responsabil, prin lege, să facă studii de impact. Evident că au fost luați în calculi și acești multiplicatori fiscali pentru că asta este de fapt eliminarea unor taxe. Avem parte tot de anumiți multiplicatori fiscali care pot stimula economia și ei se calculează pe anumiți coeficienți. Evident că raportul CF a luat în calcul de la bun început, adică beneficiile pe care aceste măsuri le aduc economiei sunt prezente, nimeni nu le neagă, dar ele nu compensează de loc toate aceste reduceri de taxe pe care le avem', a argumentat Dan Suciu.

De asemenea, Suciu consideră că este important să nu mergem pe supoziții ci pe efectele concrete, adăugând că 'la întrebarea cât putem tăia? încă nu a răspuns nimeni'.

'Dacă este să vorbim românește, să nu mergem pe supoziții. Haideți să vedem efectele concrete, haideți mai întâi să măsurăm și apoi să tăiem. E românește și simplu. Haideți întâi să măsurăm cu toții și pe urmă să vedem cât putem tăia pentru că la această întrebare 'cât putem tăia?' încă nu s-a răspuns. Fiecare are supoziția lui, unele mai argumentate, unele mai bine conturate științific altele mai puțin, dar dacă ținem cont de istoricul utilizării banului public din România și al impactului pe care îl are o reducere de taxe sunt multe semne de întrebare și este preferabil să vii cu măsuri certe care nu sunt discutabile într-un context economic în care o greșeală nu se iartă. Iar aici o greșeală nu se iartă', a subliniat reprezentantul BNR.

Potrivit sursei citate, problema fundamentală ține doar de capacitatea României de a lua măsuri sigure și certe care să nu afecteze și să nu ducă la dezechilibre suplimentare.

'Dacă mergem pe această idee că orice reducere de taxe se simte implicit, direct, printr-o colectare mai bună sau prin venituri suplimentare haideți să le tăiem de tot pentru că poate avem o colectare mai bună. Evident că vorbim de un anumit grafic în care aceste scăderi de taxe se duc în venituri mai multe la buget până la un punct, iar acel punct trebuie identificat cu mare atenție și nu l-am identificat cu mare atenție la nivelul MFP și atunci avem o serie întreagă de supoziții, de probleme în lanț. Problema fundamentală ține pur și simplu doar de capacitatea României de a lua măsuri sigure și certe care să nu afecteze, să nu ducă la dezechilibre suplimentare până nu are certitudinile că acele măsuri s-au făcut. Cred că dacă privim întregul tablou înțelegem și mai bine apelul la prudență pe care l-a făcut BNR, nimic altceva', a mai spus Suciu.

Dumitru: Creșterea salariilor cu 70%, delirantă. Deficitul de 4-5%, rețeta perfectă pentru dezastru