Cioloș, amenințat cu moțiunea. Astăzi, au loc discuții între PSD și ALDE

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat, vineri, la Vaslui, că social-democrații iau în calcul serios depunerea unei moțiuni de cenzură, urmând ca luni să aibă loc discuții cu liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu, pe acest subiect.

Liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Florin Pâslaru, a declarat pentru News.ro că, din momentul în care la conducerea Guvernului a venit premierul Dacian Cioloș, ”greșelile actualului Guvern au fost din ce în ce mai pregnante și pe neînțelesul tuturor, dar mai ales în detrimentul românilor”.

Deputatul PSD s-a referit la miniștrii schimbați din funcție, la păstrarea ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, în ciuda adoptării în Parlament a unei moțiuni simple la adresa activității acestuia, dar și la situația de la Fondurile Europene, unde, potrivit lui Florin Pâslaru, absorbția este zero, din fonduri guvernamentale.

”Toate acestea ne fac să ne gândim serios și la o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, chiar dacă suntem în apropierea alegerilor. Nu se poate ca Guvernul să lucreze în defavoarea românilor și a României. Din punctul de vedere al parlamentarilor PSD, Guvernul este la pământ, nu are ce căuta acolo, și există și posibilitatea aceasta de a depune o moțiune de cenzură, dacă nu se face nimic pentru români”, a menționat Pâslaru.

Demersul social-democraților ar putea să se lovească de majoritatea fragilă existentă în acest moment în Parlament, după alegerile locale din iunie, când mai mulți parlamentari au câștiga posturi în administrație și au părăsit legislativul.

La acest aspect se adaugă și noua fuziune prin absorbție, realizată în vacanța parlamentară între UNPR și PMP. Astfel, în Parlament, din toamnă, va fi un grup parlamentar nou, PMP, care potrivit liderilor acestei formațiuni, numără deja 42 de parlamentari, la Camera Deputaților și Senat, și încă trei parlamentari urmează să își anunțe adeziunea în toamnă.

ȘI voturile UDMR, dar și cele ale neafiliaților contează, în noua structură parlamentară.

Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților numără în prezent 133 de membri, iar cel al PNL, 113 deputați. Grupul ALDE are 23 de deputați, în timp ce UDMR are 16 membri. Grupul minorităților numără 17 membri, în timp ce deputații neafliliați sunt în număr de 32.

În acest context, grupul parlamentar PMP ar putea avea un cuvânt de spus, în conturarea majorității parlamentare, în funcție de poziționarea UDMR și a neafiliaților, la vot.

Aliați cerți, PSD și ALDE au împreună 156 de deputați, la care se adaugă cei 17 deputați ai minorităților care, în mod tradițional, susțin majoritatea constituită deja, astfel că se conturează o tabără susținută cu 173 de voturi potențiale.

În opoziție, celor 113 liberali li se adaugă cei 16 parlamentari maghiari care, în general, au votat alături de liberali în sesiunea precedentă, însă sunt și excepții notabile de la această regulă. Același lucru este valabil și pentru deputații PMP.

În scenariul optim pentru liberali, împreună cu UDMR și PMP, ar aduna 163 de voturi, numai 10 diferență față de PSD, ALDE și minorități laolaltă.

În aceste condiții, voturile deputaților neafiliați capătă o importanță mare, putând înclina balanța în favoarea taberei aglutinate în jurul PSD sau a celei grupate lângă PNL.

La Senat, grupul parlamentar al PSD numără 63 de senatori, după demisiile celor care au câștigat alegerile locale din 5 iunie, în timp ce liberalii au 52 de senatori.

Social-democrații sunt aliați cu cei din grupul liberal-conservator, care numără 14 membri, astfel că majoritatea ar fi asigurată în toamnă de un număr de 77 de senatori din ambele grupuri.

Senatorii progresiști vor deveni din toamnă grupul PMP. În acest moment, grupul neafiliaților din Senat numără 20 de membri. În cazul în care toți ar vota alături de liberali, PNL s-ar baza pe sprijinul a 72 de senatori. În acest context, grupul parlamentar UDMR, care numără 7 senatori, ar putea fi decisiv în ecuația majorității parlamentare din această Cameră a Parlamentului.

Potrivit structurii parlamentare actuale, majoritatea necesară pentru a trece o moțiune de cenzură este de cel puțin 257 de voturi.

Chiar dacă PSD va reuși să strângă numărul necesar de voturi pentru a demite Guvernul, cel mai probabil Cabinetul Cioloș își va încheia mandatul după alegerile parlamentare, însă având doar atribuții administrative, așa cum a fost și cazul Guvernului Boc la finalul anului 2009.

Conform Constituției, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului la data depunerii. Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere. Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea în Parlament.