Ce scrie Associated Press despre protestele din România

Ce scrie Associated Press despre protestele din România
Un incendiu într-un club de noapte din București, soldat cu 45 de morți, a devenit punctul critic pentru mulți români nemulțumiți de mult timp de corupția liderilor, însă, în pofida demisiei Guvernului, mulți sunt sceptici că o mișcare de stradă fără lideri va reuși să înlăture vechea ordine, scrie Mediafax.
Proteste ample au urmat după incendiul de la clubul de noapte, pe 30 octombrie, provocat, în opinia multor români, de o slabă aplicare a reglementărilor și de corupție, comentează Associated Press. Ele au continuat inclusiv după ce fostul premier Victor Ponta a demisionat miercuri, relevând astfel profunda nemulțumire socială față de o ordine politică adesea coruptă care a condus țara de la tranziția de la dictatura comunistă la democrație, în urmă cu un sfert de secol, scrie Alison Mutler.
Analistul politic Cristian Pârvulescu a declarat că incendiul de la clubul de noapte s-a dovedit a fi "ultima picătură", din cauza sentimentului răspândit "că oricare dintre noi am fi putut fi acolo". "Oamenii simt nevoia de schimbare, de fețe noi. Avem aceleași fețe de 25 de ani, iar acest lucru a condus la această revoltă, având în vedere că există o reală lipsă de competiție", a declarat Pârvulescu, decanul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București.
Procurori anticorupție duri, conduși de Laura Codruța Kovesi, au intensificat o campanie anticorupție în ultimii doi ani, obținând un număr-record de 1.051 de condamnări în 2014, de la 743 cu un an înainte, iar anul acesta se așteaptă ca numărul să crească. Printre cei condamnați începând din ianuarie 2014 se află un fost premier, șapte foști miniștri, un fost vicepremier, patru parlamentari și un eurodeputat, 39 de primari, 25 de magistrați și doi magnați din lumea afacerilor.
Toate partidele importante din Parlamentul României au fost afectate de anchete de corupție și condamnări - de la Partidul Social Democrat (PSD, la putere) și partenerul său de coaliție Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) și până la Partidul Liberal (PNL, opoziție) - ceea ce a condus la credința că politicienii intră în politică pentru a se îmbogăți. Însă, deoarece numeroși parlamentari critică această campanie anticorupție, soluțiile nu sunt clare, iar vechea gardă pare să nu predea ușor puterea și să renunțe la modul în care face politică.
Situația "este atât de fluidă în acest moment, vechea gardă este atât de îndărăcinată, iar protestatarii nu constituie un grup unic care să știe cum vrea să arate viitorul - altfel decât că vrea ca sistemul actual să dispară", a declarat într-un interviu pentru AP Daniel Brett, un expert în România și profesor la Open University. "În acest moment toată lumea vrea să scape de vechiul sistem, dar nimeni nu știe cu ce să-l înlocuiască sau cum să-l înlocuiască", a adăugat el.
Democrație de fațadă
În afară de corupție, protestatarii - care au ieșit pe stradă în capitală și în alte orașe în ultimele zile - i-au condamnat pe politicieni pentru faptul că sunt aroganți și desprinși de problemele oamenilor obișnuiți.
Aproximativ două mii de persoane au blocat sâmbătă seara Piața Universității, locul tradițional al protestelor antiguvernamentale în România.
"Vrem schimbare de la cei care ne conduc, vrem să ne respecte, să fie mai puțină corupție", a declarat Octavian Rachita, un grafician în vârstă de 30 de ani care a protestat în ultimele cinci zile. El ținea un banner pe care se putea citi "Noi trebuie să fim schimbarea pe care vrem să o vedem".
Arhitecta Aniela Ban, în vârstă tot de 30 de ani, a declarat că ea vrea "să se simtă mai în siguranță".
"Ceea ce s-a întâmplat a fost din cauza corupției. Avem nevoie de un sistem medical și de educație mai bun și de o presă care nu distorsionează evenimentele", a spus ea.
Protestele par că i-au prins pe lideri cu garda jos.
Au fost "un șoc pentru politicieni. Nu s-au așteptat", a declarat Pârvulescu. "Aceste proteste sunt despre democratizarea României. Oamenii vor mai multă democrație. Democrația noastră este o fațadă, este praf în ochi", a adăugat el.
Protestatarii și-au îndreptat furia și către bogata și puternica Biserică Ortodoxă Română (BOR), pe care o acuză că a eșuat să răspundă efuziunii doliului național după incendiu. Presiunea ca statul să reducă privilegiile financiare ale bisericii a început deja să crească.
"Vrem spitale, nu catedrale!" a fost unul dintre sloganurile pe care protestatarii le-au strigat săptămâna trecută.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























