UE vrea să relaxeze regulile pentru pesticide. Medicii avertizează asupra riscurilor pentru sănătate

Discuțiile au loc într-un moment în care agricultorii europeni se confruntă cu prețuri ridicate, concurență și reguli de mediu tot mai complexe. Schimbările ar putea avea efecte inclusiv asupra agriculturii din România, unde fermierii folosesc produse fitosanitare pentru combaterea dăunătorilor și protejarea recoltelor. În paralel, alte propuneri europene privind reziduurile de pesticide din produsele importate ar putea influența prețurile unor alimente, inclusiv cafeaua și citricele.

UE vrea să schimbe regulile de autorizare a pesticidelor. Ce se întâmplă cu verificările de siguranță

În prezent, substanțele active din pesticide sunt aprobate în Uniunea Europeană pentru perioade limitate. Autorizația inițială este acordată, în general, pentru maximum zece ani, iar ulterior poate fi reînnoită pentru cel mult 15 ani. Înainte de prelungire, autoritățile verifică informațiile disponibile despre efectele substanței asupra sănătății oamenilor, animalelor și mediului, conform Deutsche Well.

Comisia Europeană consideră însă că acest sistem a devenit prea complicat. Procedurile pot dura ani întregi, iar întârzierile afectează inclusiv produsele noi, considerate mai puțin dăunătoare pentru mediu. În decembrie 2025, Comisia a propus o reformă prin care numeroase substanțe active ar putea primi aprobări fără termen de expirare. Reevaluările nu ar mai avea loc automat după un anumit număr de ani, ci în funcție de informațiile științifice noi și de riscurile identificate. Pentru unele categorii de substanțe ar urma să fie păstrate termenele limitate.

Propunerea a fost însă modificată în timpul discuțiilor dintre statele membre. Pe 30 septembrie 2026, Consiliul UE a adoptat o poziție mai restrictivă, potrivit căreia aprobările pe termen nelimitat ar urma să fie rezervate substanțelor considerate cu risc scăzut. Pentru celelalte pesticide, statele membre propun extinderea autorizațiilor inițiale până la 15 ani, iar a reînnoirilor până la 25 de ani, cu anumite excepții. Proiectul nu a devenit încă lege și trebuie negociat cu Parlamentul European.

De ce vrea Comisia Europeană să relaxeze regulile pentru pesticide

Una dintre principalele probleme semnalate de fermieri este timpul foarte lung necesar pentru autorizarea unor produse noi. Organizațiile agricole și reprezentanții industriei susțin că procedurile actuale îngreunează accesul la soluții eficiente împotriva insectelor, buruienilor și bolilor care afectează culturile. În luna mai, 19 asociații din industria alimentară și agricolă, printre care și CropLife Europe, au cerut simplificarea regulilor. Acestea au atras atenția că numeroși agricultori sunt nevoiți să folosească produse mai vechi, deoarece alternativele moderne așteaptă prea mult pentru a primi aprobarea.

Comisia Europeană susține că modificările ar reduce costurile administrative și ar permite autorităților să se concentreze asupra substanțelor care prezintă cele mai mari riscuri. În același timp, produsele noi ar putea ajunge mai repede pe piață. Eurodeputatul italian Herbert Dorfmann, implicat în negocierile privind noua legislație, consideră că schimbarea sistemului este necesară pentru a încuraja inovația. Acesta susține că obiectivul nu este menținerea pe piață a pesticidelor vechi, ci facilitarea accesului fermierilor la produse noi.

O atenție specială este acordată soluțiilor de biocontrol, care folosesc organisme naturale sau substanțe biologice pentru combaterea dăunătorilor. Acestea ar putea beneficia de proceduri de evaluare mai rapide, fără eliminarea verificărilor necesare pentru siguranță.

Peste 500 de medici și cercetători avertizează asupra riscurilor pentru sănătate

Planurile Comisiei Europene au provocat reacții puternice în comunitatea științifică. În septembrie 2026, peste 500 de cercetători, medici și specialiști în sănătate publică și protecția mediului au semnat o scrisoare deschisă prin care au cerut suspendarea negocierilor până la realizarea unei evaluări independente. Semnatarii consideră că modificările ar putea reduce capacitatea autorităților de a identifica la timp efectele nocive ale unor pesticide. Ei atrag atenția că anumite riscuri sunt descoperite abia după ani de utilizare, pe măsură ce apar studii noi despre expunerea oamenilor și efectele asupra mediului.

Martina Vijver, profesoară și specialistă în ecotoxicologie la Universitatea Leiden din Olanda, a subliniat că verificările periodice sunt necesare tocmai pentru că informațiile științifice se schimbă de-a lungul timpului.

„Sistemul de reglementare trebuie să rămână capabil să corecteze deciziile de ieri cu cunoștințele de mâine”, a spus ea.

Pe 7 octombrie, cinci experți ONU în drepturile omului au transmis, la rândul lor, îngrijorări privind modificările propuse. Aceștia au cerut o analiză amănunțită a efectelor asupra sănătății și mediului, dar și asupra drepturilor persoanelor expuse direct la pesticide. Printre categoriile considerate vulnerabile se numără lucrătorii agricoli, locuitorii comunităților rurale și copiii, care pot intra în contact cu aceste substanțe prin mai multe căi.

Ce efecte pot avea pesticidele asupra sănătății și mediului

Pesticidele sunt folosite pentru protejarea culturilor, însă unele substanțe pot rămâne în mediu după aplicare și pot ajunge în sol, apă sau în organismele vii. Riscurile diferă în funcție de tipul produsului, cantitatea utilizată, durata expunerii și condițiile în care este aplicat. Agenția Europeană de Mediu atrage atenția că expunerea la anumite pesticide chimice a fost asociată în studii cu un risc crescut de afecțiuni respiratorii, neurologice, probleme de fertilitate și unele forme de cancer. Cercetările au identificat și posibile efecte asupra dezvoltării copiilor.

Un studiu realizat între 2014 și 2021, în cinci țări europene, a arătat că 84% dintre probele de urină analizate conțineau urme ale cel puțin două pesticide diferite sau ale produselor rezultate din descompunerea lor în organism. Rezultatele arată cât de răspândită este expunerea, însă simpla identificare a unor reziduuri nu înseamnă automat că persoanele respective s-au îmbolnăvit.

Efectele asupra mediului sunt, de asemenea, urmărite atent. Unele pesticide pot afecta insectele polenizatoare, organismele din sol și speciile acvatice. În anumite situații, substanțele persistă în natură și pot ajunge în lanțul alimentar. Specialiștii consideră că aceste efecte justifică menținerea verificărilor de siguranță, inclusiv după ce un produs a fost autorizat și utilizat mai mulți ani.

Zeci de pesticide au fost interzise în Europa după apariția unor noi dovezi științifice

Organizațiile de mediu susțin că verificările periodice au contribuit la eliminarea unor substanțe care prezentau riscuri pentru sănătate sau natură. Potrivit Pesticide Action Network Europe, 56 de substanțe active au fost interzise în Uniunea Europeană din 2011, în urma reevaluărilor și a informațiilor științifice disponibile.

Un exemplu este clorpirifosul, un insecticid folosit anterior în livezi și în culturile de legume și cereale. Substanța a fost asociată cu efecte negative asupra dezvoltării sistemului nervos al copiilor, iar aprobarea sa nu a mai fost reînnoită la nivel european. Reprezentanții organizațiilor de mediu se tem că prelungirea autorizațiilor pentru perioade foarte lungi ar putea întârzia identificarea unor probleme similare.

În același timp, susțin accelerarea aprobării produselor de biocontrol și a alternativelor mai sigure, cu condiția ca fermierii să beneficieze și de sprijin financiar, instruire și informații despre utilizarea acestora.

Glifosatul, printre substanțele aflate în centrul controverselor

Unul dintre cele mai discutate pesticide este glifosatul, un erbicid utilizat pe scară largă pentru eliminarea buruienilor. Substanța este folosită în agricultură de mai multe decenii, dar a provocat numeroase dispute privind posibilele efecte asupra sănătății. În 2023, Comisia Europeană a decis prelungirea aprobării glifosatului pentru încă zece ani, până la 15 decembrie 2033, cu anumite restricții.

Decizia a venit după evaluările Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și ale Agenției Europene pentru Produse Chimice, care nu au identificat motive suficiente, potrivit criteriilor europene aplicabile, pentru a interzice substanța. Controversele nu s-au încheiat însă. În 2025 au fost publicate noi rezultate ale unui studiu despre posibilele efecte cancerigene ale glifosatului, iar în 2026 experții europeni au început să analizeze datele suplimentare. În acest context, posibilitatea acordării unor autorizații fără termen de expirare a devenit unul dintre cele mai disputate puncte ale reformei propuse de Comisia Europeană.

Un raport european arată cât de răspândite sunt pesticidele în sol și apă

Discuțiile despre schimbarea legislației au loc pe fondul unor date care arată că reziduurile pesticidelor sunt prezente în numeroase ecosisteme europene. Un raport publicat de Agenția Europeană de Mediu în 2023 arată că, în anul 2020, pesticide peste pragurile de îngrijorare au fost identificate în 22% dintre punctele de monitorizare a râurilor și lacurilor din Europa. Un alt studiu, realizat în 2019, a identificat reziduuri de pesticide în 83% dintre solurile agricole analizate. Prezența acestor substanțe nu înseamnă că fiecare probă depășea limitele legale, însă rezultatele arată cât de mult se pot răspândi în mediu.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a încercat să reducă dependența agriculturii de pesticidele chimice și să încurajeze metode de protecție a culturilor care afectează mai puțin natura. Totuși, în februarie 2024, Comisia Europeană a retras o propunere legislativă care urmărea reducerea cu 50% a utilizării și riscurilor asociate pesticidelor chimice până în 2030. Decizia a venit pe fondul protestelor fermierilor și al opoziției față de unele dintre noile obligații. Actuala reformă urmărește o direcție diferită, punând accent pe simplificarea procedurilor și reducerea costurilor pentru agricultori.

Consiliul Uniunii Europene și-a stabilit deja poziția privind modificările, însă Parlamentul European nu a finalizat negocierile. Un vot programat inițial pentru începutul lunii octombrie a fost amânat, în urma criticilor venite din partea cercetătorilor și a organizațiilor de mediu. Eurodeputații ar putea reveni asupra proiectului până la sfârșitul anului 2026. După stabilirea poziției Parlamentului European, vor urma negocierile cu statele membre pentru forma finală a noilor reguli.