România ar urma să fie conectată cu Ungaria și Bulgaria prin linii feroviare pe care trenurile să circule cu cel puțin 250 km/h, în cadrul planului european de extindere a transportului feroviar de mare viteză. Parlamentul European a adoptat marți un raport prin care solicită statelor membre să grăbească pregătirea proiectelor, au declarat, la Strasbourg, eurodeputați români.
Pentru pasagerii care călătoresc între București și Budapesta, o astfel de conexiune ar putea reduce durata drumului cu peste șase ore, potrivit eurodeputatului Gheorghe Falcă. Orizontul de finalizare invocat de acesta este anul 2040.
Legături feroviare rapide de la București spre Budapesta și Sofia
Raportul din proprie inițiativă adoptat de Parlamentul European vine după comunicarea prezentată de Comisia Europeană în noiembrie 2025, privind strategia de conectare a tuturor capitalelor UE prin trenuri de mare viteză.
Gheorghe Falcă, eurodeputat PNL și membru al Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului European, a explicat că România trebuie să pregătească legăturile spre capitalele Ungariei și Bulgariei.
„Aici vorbim de un tren care trebuie să aibă minim 250 km/h pe o rețea modernă de cale ferată. Asta înseamnă că trebuie să unim Bucureștiul cu Budapesta, cu Sofia”, a declarat acesta, potrivit Agerpres.
Votul eurodeputaților reprezintă o solicitare de accelerare a studiilor necesare proiectelor, nu anunțul începerii lucrărilor. Potrivit lui Falcă, aceste documentații sunt finanțate inclusiv din fonduri naționale.
Ce spune Gheorghe Falcă despre pregătirea proiectelor în România
Eurodeputatul a afirmat că România a realizat deja studiul de traseu pentru conexiunile spre Budapesta și Sofia. El a amintit și un acord de parteneriat semnat la Bruxelles de România, Bulgaria și Grecia, cu aproximativ trei săptămâni înaintea declarațiilor.
În explicațiile sale, acordul vizează pregătirea unor studii pentru infrastructura de transport, nu doar pentru calea ferată, și ar urma să contribuie inclusiv la realizarea a trei poduri noi peste Dunăre.
Falcă a avertizat însă că România înregistrează întârzieri și în modernizarea infrastructurii feroviare pentru viteze medii. În acest context, el a cerut tratarea cu prioritate a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, astfel încât proiectele să poată beneficia de finanțările europene disponibile.
Eurodeputatul a susținut că dezvoltarea rețelei feroviare ar putea aduce beneficii importante economiei și competitivității României, dar a subliniat responsabilitatea administrativă pe care o presupune un asemenea program.
București–Paris sau București–Madrid în mai puțin de 24 de ore, un obiectiv pe termen lung
Reducerea diferențelor dintre infrastructura feroviară din estul și vestul Europei este una dintre mizele dosarului, potrivit eurodeputatului PSD Ștefan Mușoiu, membru al Comisiei TRAN și raportor din umbră.
Acesta a declarat că își dorește ca deplasările cu trenul între București și capitale precum Paris sau Madrid să dureze mai puțin de o zi.
„Obiectivul meu ca europarlamentar este ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă sub 24 de ore. Este un obiectiv de lungă durată, iar acest dosar poate contribui la atingerea acestui obiectiv”, a afirmat Mușoiu.
El a precizat că extinderea rețelei trebuie însoțită de mai multă concurență și de tarife accesibile. În opinia sa, costurile actuale ale călătoriilor cu trenuri de mare viteză limitează accesul unei părți a pasagerilor.
Mușoiu a cerut și un tratament fiscal echitabil pentru transportul feroviar în raport cu cel aerian, invocând diferențele de fiscalitate dintre cele două modalități de călătorie.
Investiții de aproximativ 340–350 de miliarde de euro până în 2040
Întrebat despre posibilitatea realizării planului până în 2040, Ștefan Mușoiu a indicat un obiectiv de creștere a investițiilor la aproximativ 340–350 de miliarde de euro în acest interval.
Eurodeputatul a mai afirmat că industria feroviară generează anual venituri de circa 45 de miliarde de euro în Uniunea Europeană și susține aproximativ două milioane de locuri de muncă.
Pentru România, pregătirea documentațiilor și capacitatea de a derula proiectele rămân etape esențiale înainte ca viitoarele conexiuni de mare viteză să poată deveni operaționale.
