Majoritatea europenilor cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, un război care le-ar amenința interesele, și consideră că atât NATO, cât și Uniunea Europeană (UE) trebuie să fie alături de Kiev, indică un sondaj citat de cotidianul britanic „The Guardian”.
Sondajul, efectuat la sfârșitul lunii ianuarie în șapte țări relevante studiului (Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Suedia - două treimi din populația UE), arată că majoritatea europenilor cred că Rusia va ataca Ucraina în cursul anului 2022.
Cei mai apropiați de granița de est a Europei sunt în general cei mai convinși de această evoluție a crizei ruso-ucrainene: polonezii în proporție de 73%, românii - 64%, suedezii - 55%, germanii - 52%, italienii - 51%, francezii - 51% și finlandezii - 44%.
Potrivit sondajului, majoritatea europenilor văd în NATO și în cele 30 de state din componența sa drept principalii apărători ai suveranității Ucrainei și simt, în mod clar, că UE are o responsabilitate însemnată de a susține această țară în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei.
În Finlanda, 56% dintre respondenți consideră că UE este destul de bine poziționată pentru a veni în ajutorul Ucrainei, în timp ce 59% consideră că NATO este în această situație. Pentru celelalte șase țări, datele arată astfel: Franța - 53% UE și 55% NATO, Germania - 47% UE și 50% NATO, Italia - 64% UE și 67% NATO, Polonia - 80% UE și 79% NATO, România - 57% UE și 63% NATO, Suedia - 61% UE și 64% NATO.
Întrebați în cine au cea mai mare încredere în ceea ce privește protejarea intereselor cetățenilor europeni în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina, cel puțin jumătate dintre cei chestionați în fiecare țară - în creștere la peste 60% în Polonia, Suedia, Italia și România - se declară pentru UE. În două țări, Suedia și Finlanda, încrederea în UE este chiar mai mare decât în NATO.
Sondajul, potrivit adevarul.ro, mai arată că europenii sunt pregătiți să accepte amenințări semnificative, potențial pe termen lung, pentru apărărea Ucrainei, incluzând posibilitatea sosirii unui număr mare de refugiați, costuri mai mari la facturile de curent și gaze, constrângeri economice, atacuri cibernetice și chiar o acțiune militară a Rusiei.
Polonezii, românii și suedezii sunt mai predispuși să spună că susținerea Ucrainei „merită riscul” tuturor acestor posibile consecințe. De altfel, 53% dintre polonezi se pronunță pentru sprijinirea Ucrainei chiar și cu riscul unui posibil atac al Rusiei împotriva țării lor. Cei mai puțin predispuși să suporte aceste consecințe sunt francezii și germanii, întrucât, spun ei, posibilele costuri ar depăși recompensele.
