Este vorba de "o tactică deliberată pentru a dezumaniza victimele", a declarat reprezentanta specială a ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Pramila Patten, citată de AFP.
"Când auzi mărturii care vorbesc despre soldați ruși echipați cu viagra, este clar că este o strategie militară. Iar atunci când victimele vorbesc despre ceea ce s-a spus în timpul violurilor, este în mod clar o tactică deliberată de dezumanizare a victimelor", a afirmat Patten.
ONU a verificat peste o sută de cazuri de violuri şi agresiuni sexuale în Ucraina de la începutul războiului, dar cifrele sunt relative, având în vedere faptul că "violenţele sexuale sunt o crimă silenţioasă, cel mai puţin semnalate şi cel mai puţin condamnate".
ARMATA ROȘIE "ELIBERATOARE": CRIME, VIOLURI ȘI TÂLHĂRII
Armata Roșie sovietică, predecesoare a actualei armate a Rusiei, și-a căpătat un renume sinistru la finalul celui de-al Doilea Război Mondial prin numărul mare de agresiuni sexuale și tâlhării comise în țările "eliberate". Numai pe teritoriul Germaniei, estimarea unor istorici ajunge până la 2 milioane de violuri în perioada de ocupație.
Marele scriitor Mihail Sebastian a relatat atrocități similare comise în România. „Soldații ruși violează femei, opresc mașini în stradă, dau jos pe șofer și pasageri, se urcă la volan și dispar. Magazine prădate. După-masa, la Zaharia, au năvălit vreo trei și au răscolit casa de fier, de unde au luat ceasornice (…) azi-dimineață o tanchetă sovietică fugărind o mașină particulară pe care voia s-o confiște. Incidentele de stradă continuă. Trecători busculați ca sa dea ceasul. Ceasul e ideea fixă a soldatului rus”, scria Sebastian în "Jurnal", relatând atmosfera din București în toamna lui 1944, după ce trupele sovietice intraseră în oraș.
Și actorul Constantin Tănase a descris, într-un catren devenit legendar la vremea respectivă comportamentul brutal al soldaților sovietici.
"Rău a fost cu «was ist das»
Da-i mai rău cu «davai ceas»
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai casă si moșie
Harașo, tovărășie!”
