UPDATE 00.00 - Vizita președintelui Volodimir Zelenski și a premierului grec Kyriakos Mitsotakis la Odesa din 6 martie nu a fost motivul atacului cu rachete al Rusiei asupra orașului în aceeași zi, a declarat Nataliia Humeniuk, purtător de cuvânt al Comandamentului Operațional de Sud al Ucrainei, pentru Radio Europa Liberă
UPDATE 23:00 - Evghenia Guțul, lidera Găgăuziei, spune că Putin a promis un ajutor pentru republica separatistă.
„Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a discutat cu mine despre complexa problemă regională şi geopolitică, în centrul căreia se află Găgăuzia noastră. L-am informat pe Vladimir Vladimirovici despre acţiunile ilegale ale autorităţilor din Moldova, care se răzbună pe noi pentru poziţia noastră civică şi loialitatea faţă de interesele naţionale. Chişinăul ne ia treptat prerogativele, limitează bugetul, încalcă drepturile legale, provoacă instabilitate şi destabilizare în Găgăuzia şi în întreaga ţară. Liderul rus a promis să sprijine Găgăuzia şi poporul găgăuz în apărarea drepturilor noastre legitime, atribuţiilor şi poziţiilor pe arena internaţională”, a scris Evghenia Guţul pe reţelele sociale, potrivit NewsMaker.
UPDATE 22.00 - Maia Sandu, mesaj pentru Vladimir Putin: Să îşi retragă armata din Ucraina şi să îşi vadă de problemele interne ale Federaţiei Ruse
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a transmis un mesaj preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, cerându-i să îşi retragă armata din Ucraina şi să îşi vadă de problemele interne ale Federaţiei Ruse.
Maia Sandu a fost întrebată miercuri, la Digi 24, ce i-ar spune lui Vladimir Putin dacă preşedintele Federaţiei Ruse s-ar afla în faţa sa.
UPDATE 20.00 - Klaus Iohannis: „Condamn cu tărie atacul din Odesa din timpul întâlnirii lui Zelenski cu Mitsotakis”
Preşedintele Klaus Iohannis condamnă cu tărie atacul din zona oraşului Odesa în timpul întâlnirii pe care preşedintele Ucrainei, Volodmir Zelenski, o avea cu premierul grec, Kyriakos Mitsotakis.
"Condamn cu tărie atacul din Odesa din timpul întâlnirii dintre preşedintele Ucrainei, Volodmir Zelenski, şi prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. Ne exprimăm solidaritatea deplină cu poporul ucrainean şi reafirmăm sprijinul de neclintit pentru Ucraina atât timp cât este nevoie", a scris Iohannis, miercuri, pe platforma X.
UPDATE 18:40 - Gary Kasparov a fost trecut de Kremlin pe lista cu teroriști și extremiști.
Rusia l-a plasat pe opozantul Garry Kasparov, fost campion mondial la şah şi care în prezent trăieşte în exil, pe lista persoanelor declarate "teroriste şi extremiste", potrivit unei notificări a serviciului rus pentru informaţii financiare consultată miercuri de AFP.
Născut în 1963 în Azerbaidjanul sovietic, Garry Kasparov a fost unul dintre marii jucători de şah din istorie înainte de a deveni un opozant ferm al lui Vladimir Putin.
În 2013, îngrijorat de probabile urmăriri judiciare, Kasparov a părăsit Rusia şi trăieşte de atunci în SUA, de unde continuă să denunţe puterea rusă şi campania militară a acesteia împotriva Ucrainei.
UPDATE 17.00 - Ucraina: Un funcționar electoral rus din teritoriilor ocupate a fost ucis într-o explozie / „Un act terorist”, reclamă oficialii ruși
O funcționară care lucra cu autoritățile ruse și care era responsabilă cu alegerile a fost ucisă miercuri când mașina sa a explodat la Berdiansk, pe teritoriul ucrainean ocupat de Moscova, au anunțat autoritățile locale de ocupație, potrivit AFP.
Potrivit anchetatorilor, „un dispozitiv exploziv improvizat a fost plasat sub vehiculul” acestei membre a comisiei electorale locale.
UPDATE 15:30 - Rusia trebuie învinsă nu doar pe câmpul de luptă, ci şi în justiţie, afirmă procurorul general al Ucrainei
Rusia duce o politică deliberată de crime de război în Ucraina, unde au fost înregistrate deja 123.000 de cazuri, afirmă procurorul general ucrainean, care subliniază că, dincolo de luptele pe teren, Rusia trebuie învinsă şi în justiţie.
"Rusia trebuie învinsă nu doar pe câmpul de luptă, ci şi la tribunale", a explicat marţi seara Andrii Kostin, într-un interviu acordat AFP la Bruxelles, unde el a avut întrevederi cu mai mulţi responsabili europeni.
Echipele sale anchetează neîncetat asupra crimelor de război comise, potrivit Kievului şi mai multor experţi internaţionali, de forţele ruse după declanşarea invaziei împotriva Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Această muncă asiduă a permis deja identificarea a 511 suspecţi, dintre care 357 sunt pe cale să fie aduşi în faţa justiţiei.
"Am condamnat 81 de criminali de război ruşi. Pentru 17 dintre ei, procesul s-a derulat în persoană. Prin urmare, ei au mers la închisoare", a detaliat procurorul general al Ucrainei. Şi chiar dacă alte condamnări sunt pronunţate în contumacie, este important pentru victime să existe "un verdict".
Ucideri de civili, violuri sau deportări de copii: "este vorba de o politică orchestrată de înalţi lideri ai elitei politice şi militare ruse", a subliniat Kostin.
UPDATE 14:55 Rusia şi-a consolidat forţele militare în nord-vestul şi vestul ţării pentru a contracara ceea ce Moscova percepe drept o acumulare de forţe în apropierea federaţiei, transmite Reuters, citând o declaraţie a ministrului apărării, Serghei Şoigu, notează Agerpres.
NATO desfăşoară în această săptămână un exerciţiu militar denumit Nordic Response 2024, despre care Alianţa spune că va implica mai mult de 20.000 de soldaţi în Norvegia, Finlanda şi Suedia şi se va axa pe apărarea colectivă.
UPDATE 12:35 - Rusia anunţă că o dronă ucraineană a lovit o fabrică de minereu de fier în regiunea Kursk
O dronă ucraineană a lovit miercuri un rezervor de combustibil la una dintre cele mai mari fabrici de minereu de fier din Rusia, au declarat oficiali ruşi şi proprietarul fabricii, care au anunţat că nicio persoană nu a fost rănită şi că fabrica funcţionează normal, relatează Reuters.
Imagini video publicate pe Telegram, care nu au putut fi verificate din surse independente, au arătat fum negru care se ridica spre cer în regiunea Kursk şi daune la uzina de minereu de fier Mihailovski GOK, deţinută de Metalloinvest, cel mai mare producător de minereu de fier din Rusia.
"Astăzi (miercuri), în urma unui atac cu dronă în districtul Jeleznogorski, un rezervor de combustibil de la Fabrica de prelucrare a minereurilor Mihailovski a fost cuprins de flăcări", a anunţat conducerea fabricii, citată de agenţia de presă TASS.
"Nu au fost victime. În prezent se iau măsurile necesare pentru stingerea incendiului", a afirmat sursa citată.
UPDATE 11: 20 - Pe rețelele de socializare au apărut primele imagini credibile care surprind momentul distrugerii de către militarii ruși a unui lansator multiplu de rachete HIMARS, primit de Ucraina din partea Statelor Unite. Potrivit unor analiști occidentali, filmarea reprezintă o lovitură grea pentru moralul liderilor de la Kiev.
UPDATE 10:05 - Șoigu - Rusia întăreşte forţele militare în nord-vestul şi vestul ţării ca răspuns la consolidarea NATO
Rusia şi-a consolidat forţele militare în nord-vestul şi vestul ţării pentru a contracara ceea ce Moscova percepe drept o acumulare de forţe în apropierea federaţiei, transmite Reuters, citând o declaraţie a ministrului apărării, Serghei Şoigu.
Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, Finlanda a aderat la NATO, iar Suedia este pe punctul de a face acelaşi lucru.
NATO desfăşoară în această săptămână un exerciţiu militar denumit Nordic Response 2024, despre care Alianţa spune că va implica mai mult de 20.000 de soldaţi în Norvegia, Finlanda şi Suedia şi se va axa pe apărarea colectivă.
"Pe fondul unei consolidări a potenţialului militar al NATO în apropierea frontierelor ruse, al extinderii Alianţei prin aderarea Finlandei şi, în viitor, a Suediei, noi am luat măsuri pentru întărirea grupărilor de trupe în direcţiile strategice nord-vest şi vest", a spus Şoigu marţi, în prezenţa unor generali de rang înalt, fără a da alte detalii.
UPDATE 6:10 - Washingtonul îi aminteşte lui Macron că Zelenski „nu a cerut niciodată” trupe străine
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski „nu a cerut niciodată să lupte soldaţi străini pentru ţara sa”, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe, întrebat în legătură cu recente afirmaţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.
UPDATE 5:45 - Şeful spionajului extern rus consideră periculoase declaraţiile preşedintelui Macron despre soldaţi NATO în Ucraina
Directorul Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîşkin, a afirmat marţi că declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la eventuala trimitere de soldaţi NATO în Ucraina împinge lumea în pragul războiului nuclear, informează Reuters.
Săptămâna trecută, preşedintele Macron a invitat naţiunile europene să trimită trupe în Ucraina, deşi a avertizat că nu există un consens asupra acestui subiect în etapa actuală. Statele Unite şi aliaţi europeni importanţi au declarat ulterior că nu au de gând să trimită trupe terestre în Ucraina.
UPDATE 4:20 - Diplomația franceză revine după declarațiile lui Macron: „Trebuie să învingem Rusia fără a duce un război cu ea”
Trebuie să „zădărnicim planurile Rusiei” fără „a ne război”, a declarat ministrul francez de externe Stéphane Séjourné într-un interviu acordat marți seară postului de televiziune francez LCI, citează AFP.
„Ne aflăm într-un punct de inflexiune care ar trebui să ne determine să ne opunem Rusiei și trebuie să folosim raportul de forțe pentru a-i proteja pe francezi și pe europeni”, a spus el, adăugând: „Suntem convinși că trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina”, țară invadată de Rusia la 24 februarie 2022.
Șeful diplomației franceze a vorbit după ce marți, la Praga, Emmanuel Macron a declarat că este „necesar” să îi zdruncine pe aliații Ucrainei, îndemnându-i „să nu fie lași” în fața unei Rusii „de neoprit”.
De asemenea, președintele francez a declarat că și-a „asumat responsabilitatea” pentru recentele sale remarci controversate privind posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în țara devastată de război.
„Acesta este războiul nostru sau nu este războiul nostru? Putem noi să ne sustragem, să considerăm că lucrurile pot continua să se joace? Eu nu cred, şi prin urmare este un salt strategic la care am îndemnat şi pe care mi-l asum deplin”, a precizat Macron, adăugând că „claritatea” acestor afirmaţii ale sale este lucrul „de care Europa are nevoie”.
