UPDATE 23:10 - Fostul șef al NATO: Faptul că nu invită Ucraina să se alăture alianței îl încurajează pe Putin să continue războiul
NATO ar trebui să adreseze o invitație Ucrainei la summitul de la Washington din iulie, deoarece aceasta ar putea servi drept „un instrument” pentru a pune capăt războiului Rusiei, a declarat fostul secretar general al alianței, Anders Fogh Rasmussen, la Kiev.
„Știu că (invitarea Ucrainei de către NATO) ar fi o decizie controversată și cel puțin fără precedent, de a invita în NATO o țară aflată deja în război. Și știu că acest lucru ar fi folosit ca un contraargument din partea celor care sunt sceptici în legătură cu extinderea unei astfel de invitații”, a spus Rasmussen, potrivit Kyiv Independent.
UPDATE 21:15 - Germania, Ţările de Jos şi Polonia au semnat marţi un acord destinat să reducă procedurile birocratice care împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor şi armelor de-a lungul unuia dintre principalele coridoare care duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO, relatează Reuters.
Ca urmare a invaziei Rusiei din Ucraina din 2022, atât NATO, cât şi Uniunea Europeană au început să accelereze pregătirile în cazul izbucnirii unui conflict militar cu Moscova.
Într-un astfel de scenariu, SUA şi alţi aliaţi din NATO ar trebui să trimită întăriri militare majore prin porturile de la Marea Nordului, prin Germania şi Polonia, către frontul de est.
NATO desfăşoară în prezent cele mai mari manevre militare de la sfârşitul Războiului Rece, în cadrul exerciţiului Steadfast Defender 2024, la care participă circa 90.000 de militari.
UPDATE 19:10 - Forțele ucrainene au lovit cu succes o stație radar aparținând rușilor în Crimeea ocupată în dimineața zilei de 30 ianuarie, relatează Ukrainska Pravda, citând o declarație a Departamentului de Comunicații Strategice al Forțelor Armate ale Ucrainei de pe Telegram.
„Forțele armate ucrainene au lovit cu succes o stație radar de apărare aeriană lângă satul Rozdolne din Crimeea ocupată temporar în dimineața zilei de 30 ianuarie”.
Dimineață, Statul Major ucrainean a raportat că Forțele au lovit o stație rusă de bruiaj electronic, fără a specifica locația.
UPDATE 18:00 - Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, referindu-se la propunerea Japoniei referitoare la tratatul de pace cu Rusia, a declarat pe rețeaua de socializare VKontakte că nimeni nu este împotriva tratatului de pace, cu înțelegerea faptului că problema teritorială este închisă pentru totdeauna.
După cum relatează RIA - Novosti, primul ministru al Japoniei, Fumio Kisida, , rostind astăzi un discurs în parlament, și-a declarat intenția de a încheia pacea cu Rusia după soluționarea disputei teritoriale. El a subliniat, totodată, că Japonia va continua să promoveze presiunea prin sancțiuni asupra Rusiei.
UPDATE 13:20 - Alegerile prezidențiale din Rusia, care nu par a lăsa loc de vreo surpriză, se vor desfășura în mai puțin de două luni, mai exact în 17 martie.
Până acum, patru candidați au fost înregistrați de Comisia Electorală Centrală de la Moscova. Vladimir Putin, președinte al Rusiei din 2000, cu o scurtă pauză în perioada schimbului cu Dmitri Medvedev, a primit carnetul de candidat luni, 29 ianuarie. Ceilalți trei pretendenți la funcția de șef de stat sunt actuali deputați în Parlamentul de la Moscova și sunt, mai degrabă, de fațadă decât competitori politici reali pentru Putin.
Toți candidații înregistrați au ceva în comun: susțin războiul Rusiei în Ucraina, motiv pentru care au fost incluși pe lista sancțiunilor internaționale.
UPDATE 11:00 - Preşedintele Volodimir Zelenski, a anunţat că a avut discuţii cu premierul Ucrainei, Denis Şmîhal, despre detaliile cooperării interguvernamentale planificate cu Polonia, Slovacia, Republica Cehă, România şi Bulgaria, el afirmând că este recunoscător fiecăruia dintre vecinii săi.
„Am avut o întâlnire substanţială cu prim-ministrul Denis Şmîhal, o întâlnire strategică privind întreaga primă jumătate a anului în colaborarea cu vecinii noştri din Uniunea Europeană. Am discutat detaliile cooperării interguvernamentale planificate cu Polonia, Slovacia, Republica Cehă, România şi Bulgaria. Acordurile care sunt deja în vigoare. Acordurile pe care trebuie să le încheiem. A fost o întâlnire informativă”, a precizat preşedintele Ucrainei în mesajul adresat naţiunii.
Volodimir Zelenski arată că „leadership-ul în politica de vecinătate este cel care conferă leadership întregii politici de stat”.
UPDATE 9:10 - Sistemele de apărare aeriană ruseşti au distrus sau interceptat 21 de drone lansate de Ucraina deasupra Peninsulei Crimeea şi a mai multor regiuni ruseşti, au relatat marţi agenţiile de presă ruse, citând Ministerul Apărării de la Moscova, relatează Reuters preluat de News.ro.
Apărarea antiaeriană rusă a doborât 11 drone deasupra Crimeei, a relatat agenţia de presă de stat RIA.
Mihail Razvojaev, guvernatorul instalat de Moscova la Sevastopol, în Crimeea, a declarat pe aplicaţia de mesagerie Telegram că nu au existat pagube în urma atacului asupra Sevastopolului, cel mai mare oraş din Crimeea şi important port la Marea Neagră.
Drone lansate de Ucraina au fost, de asemenea, doborâte deasupra Belgorodului şi în regiunile Briansk, Kaluga şi Tula, au relatat agenţiile ruseşti.
UPDATE - La aproape doi ani de când Rusia a invadat Ucraina, generali din mai multe state membre NATO sunt îngrijorați că Moscova ar putea lansa rachete pentru a lovi adânc în spatele liniilor frontului, în încercarea de a elimina infrastructura civilă și militară necesară pentru a susține efortul de război.
Deși Rusia este acum cu ochii pe Ucraina, oficialii alianței se tem că lucrurile se vor schimba în viitor, iar NATO ar avea trei ani la dispoziție pentru a-și consolida apărarea împotriva unei posibile ofensive rusești ce ar viza teritoriul alianței.
Generalul-locotenent Alexander Sollfrank, comandantul centrului logistic militar al NATO din sud-vestul Germaniei, a îndemnat, de asemenea, aliații să se ocupe de „birocrația" care îngreunează deplasarea trupelor și a echipamentelor și care împiedică utilizarea armelor și a altor echipamente de către alte țări în cazul unei crize majore.
O problemă semnificativă în cazul unei posibile ofensive sunt reglementările care restricționează schimbul și transportul de echipament militar, nu numai între țările membre NATO, ci și între diferite părți ale Germaniei, notează presa. Exercițiile transfrontaliere implică frecvent cantități amețitoare de documente care ar costa timp critic în cazul unei crize militare.
De câțiva ani, liderii din cadrul NATO speră să creeze un echivalent militar al spațiului Schengen, care permite transfer fără vize între statele participante.
În prezent se poartă discuții privind crearea unor „coridoare militare" în Europa, iar rezultatele ar putea fi anunțate înainte de următorul summit al NATO, care va avea loc în iulie la Washington.
Germania va fi probabil desemnată drept „placă turnantă" centrală pentru liniile de întărire și realimentare ale trupelor NATO în Europa, susțin generalii.
La fel ca și în războiul din Ucraina, posibilele ținte ale ofensivei ruse în Europa pot fi fabrici de muniții și centre de comandă, dar și centrale electrice, poduri și căi ferate.
„Dacă comparăm războiul și operațiunile de acum zece ani sau de acum cinci ani, atunci ne dăm seama că trebuie să acceptăm că și zonele din spate vor fi puternic atacate", a declarat Sollfrank la sediul Comandamentului comun de sprijin și abilitare al NATO (JSEC) din orașul Ulm, situat în sudul Germaniei.
Generalul spune că NATO trebuie să presupună că Rusia „va folosi întregul spectru de forțe”, enumerând inclusiv rachetele și dronele.
