UPDATE 18:30 - Kremlinul salută oprirea livrărilor de arme ale SUA către Ucraina
Rusia a salutat miercuri decizia Statelor Unite de a suspenda unele livrări de arme către Ucraina, informează dpa.
"Cu cât Ucraina primește mai puține arme, cu atât sfârșitul operațiunii militare speciale este mai aproape", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, conform agenției ruse de știri Interfax.
Moscova se referă oficial la războiul său de agresiune de trei ani împotriva Ucrainei ca la o "operațiune militară specială".
SUA nu își mai îndeplinesc livrările către Ucraina promise anterior din cauza îngrijorării pentru propriile stocuri, au relatat mass-media. Livrările afectate includ rachete de apărare aeriană și muniție, conform Politico și NBC News.
Peskov a comentat și despre discuția telefonică de marți a președintelui francez Emmanuel Macron cu președintele rus Vladimir Putin, prima după mai bine de doi ani.
Liderii au avut o "conversație în detaliu" care a durat peste două ore și în care cele două părți și-au prezentat pozițiile, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Când a fost întrebat dacă Macron a semnalat că ar accepta cerințele Rusiei de a lua în considerare "noile realități" de pe teren, Peskov a răspuns că nu.
Rusia a cerut, printre altele, ca Kievul să recunoască pierderile sale teritoriale în război și să nu primească arme suplimentare în schimbul unui armistițiu propus de Ucraina, SUA și state din UE.
UPDATE 15:40 - Kremlinul susțin că Franţa a solicitat convorbirea telefonică dintre Macron şi Putin
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a declarat miercuri că Franţa a solicitat ca preşedintele francez Emmanuel Macron să discute la telefon cu liderul rus Vladimir Putin după o pauză de aproape trei ani şi că cei doi lideri au avut o discuţie „foarte substanţială”, relatează Reuters.
Potrivit lui, cei doi lideri au discutat marţi despre conflictul dintre Iran şi Israel şi despre Ucraina, aceasta fiind prima discuţie dintre ei din septembrie 2022.
Totodată, Dmitri Peskov a ținut să precizeze faptul că discuţia lor a durat mai mult de două ore.
UPDATE 15:00 - Kremlinul a salutat anunţul american privind suspendarea anumitor livrări de arme, considerând că acesta apropie Moscova şi Kievul de sfârşitul conflictului, care a făcut zeci de mii de morţi de ambele părţi, inclusiv civili şi militari.
„Cu cât sunt livrate mai puţine arme Ucrainei, cu atât este mai aproape sfârşitul operaţiunii militare speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
UPDATE 14:55 - Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha, l-a convocat pe șeful adjunct al misiunii ambasadei SUA în Ucraina, John Hinkel, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, pentru a discuta urgent despre asistența militară și cooperarea în domeniul apărării, relatează Financial Times.
„Orice întârziere sau ezitare în sprijinirea capacităților de apărare ale Ucrainei nu face decât să încurajeze agresorul să continue războiul și actele de teroare, în loc să caute pacea”, se arată în declarația citată de FT.
UPDATE 14:45 - Kievul susţine că „nu a fost notificat oficial” de Washington cu privire la suspendarea anumitor livrări de arme
„Ucraina nu a primit nicio notificare oficială cu privire la suspendarea sau revizuirea calendarului livrărilor de ajutor militar convenit”, a afirmat Ministerul Apărării ucrainean într-un comunicat.
„Calea către sfârşitul războiului trece prin presiuni constante şi comune asupra agresorului, precum şi prin sprijin neclintit pentru Ucraina”, a subliniat ministerul ucrainean.
„Orice întârziere sau amânare” a livrărilor de arme americane către Kiev „ar încuraja” Rusia să continue invazia, a declarat, la rândul său, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe, după ce l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al SUA.
„Partea ucraineană a subliniat că orice întârziere sau amânare a sprijinului pentru capacităţile de apărare ale Ucrainei nu ar face decât să încurajeze agresorul să continue războiul şi teroarea, în loc să caute pacea”, a subliniat MAE ucrainean într-un comunicat.
Ucraina „va avea dificultăţi” în a lupta împotriva armatei ruse fără muniţia americană, a declarat miercuri o sursă militară ucraineană pentru AFP, după anunţul făcut de Washington, marţi, că Statele Unite au încetat livrarea anumitor arme către Kiev întrucât îşi epuizează propriile stocuri. „În prezent, depindem în mare măsură de livrările de arme americane, chiar dacă Europa face tot posibilul, dar vom avea dificultăţi fără muniţia americană”, a recunoscut această sursă militară, în contextul intensificării atacurilor Moscovei împotriva Ucrainei.
UPDATE 13:40 - Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ionel Scrioșteanu, a declarat miercuri că România poate fi un cap de pod important, dacă nu cel mai important, în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei.
”Infrastructura de transport a României a luat un avânt în ultimii 5 ani, mai ales pe zona de infrastructură rutieră pe care o gestionez din 2019. Avem astăzi în lucru 700 de km de autostradă și drum expres. Avem în reabilitare coridoare importante în ceea ce privește sistemul feroviar, am dat în trafic în ultimii ani peste 500 de kilometri de autostradă și drum expres, o parte dintre ei construiți cu firme din Italia. Am dat în trafic al treilea pod ca mărime din Europa într-un parteneriat și un contract cu o firmă din Italia, un real succes din punctul meu de vedere, iar acum câteva săptămâni chiar am semnat recepția acestui obiectiv, care a devenit un nou simbol al României. Ne bazăm în continuare pe dezvoltarea acestei relații și parteneriatul cu filmele italiene, iar tema de astăzi, sustenabilitate, trebuie să fie un nou element pe care îl adăugăm acestei colaborări. Sustenabilitatea și competitivitatea. Trebuie să creștem competitivitatea prin relația noastră, mai ales în contextul în care, în următoarea perioadă, sper cât se poate de repede, reconstrucția Ucrainei va fi o nouă provocare și pentru România, dar cred că și pentru Italia, pentru că știu că Italia devine un factor foarte important în această temă a reconstrucției Ucrainei. România poate fi un cap de pod important, dacă nu cel mai important, în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei”, a spus Irinel Scrioșteanu la conferința ”Italy & Romania, building together sustainable infrastructure”.
Oficialul a subliniat că în ultimii ani s-a dezvoltat infrastructura cât mai aproape de granița cu Ucraina, s-au deschis noi puncte vamale, au fost reabilitate puncte vamale și s-a reabilitat infrastructura feroviară care leagă România de Ucraina.
”Podul de la Brăila poate fi folosit la fel de bine în tranzitul materialelor și al altor elemente pentru reconstrucția Ucrainei. România poate fi un partener Italiei în acest plan de reconstrucție a Ucrainei și cred că ar trebui să fie o direcție pe care să o abordăm în cadrul discuțiilor, chiar și de astăzi, ținând cont, bineînțeles, și de tema sustenabilității”, a transmis acesta.
Totodată, Ionel Scrioșteanu a transmis că în perioada următoare România va avea în vedere dezvoltarea infrastructurii feroviare, întrucât se dorește reducerea transportului de marfă pe rutier.
”O altă direcție pe care vrem să o consolidăm în următoarea perioadă, v-am spus că în primul rând ne-am concentrat pe infrastructura rutieră, este cea a sistemului feroviar. Vom da o importanță mărită sistemului feroviar în următorii ani.
Conform programului de guvernare, vrem să reducem fluxurile de marfă pe infrastructura rutieră și să redirijăm acest transport de marfă către infrastructura feroviară. Deci, va fi un nou capitol în infrastructura României direcționat către infrastructura feroviară în așa fel încât să creștem competitivitatea transportului de marfă pe teritoriul României în raport cu țările vecine”, a susținut el.
UPDATE 12:10 - Cel puțin două persoane au fost ucise și alte 33 au fost rănite în urma atacurilor rusești desfășurate în întreaga Ucraină în ultima zi.
Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a lansat un atac pe scară largă în timpul nopții, folosind 114 drone de tip Shahed și drone-capcană din mai multe direcții, precum și patru rachete S-300.
Sistemele de apărare aeriană au reușit să doboare 40 dintre drone, în timp ce alte 39 fie au dispărut de pe radare, fie au fost neutralizate prin măsuri de război electronic.
UPDATE 10:00 - Agenția Internațională pentru Energia Atomică (AIEA) anchetează informații despre un posibil atac cu drone în apropierea centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, care este ocupată de Rusia din martie 2022, transmite dpa.
AIEA a comunicat marți că potrivit operatorilor centralei au fost avariate mai multe vehicule.
În raportul despre incident, experții au afirmat că presupusul atac a avut loc vinerea trecută, fiind implicate șase drone.
Agenția precizează că incidentul s-a produs în interiorul perimetrului celei mai mari centrale nucleare din Europa, la circa 600 de metri de la cel mai apropiat reactor din cele șase.
Reactoarele au fost închise temporar după ce Rusia a invadat Ucraina în urmă cu peste trei ani.
Echipa AIEA de la fața locului a fost condusă la un vehicul despre care a fost informată că a fost lovit de o dronă, însă nu a putut identifica fragmente ale acesteia, deoarece se aflau prea departe. Inspectorii au văzut totuși iarbă și alte vegetații arse.
Directorul agenției, Rafael Grossi, a declarat că, \"\"dacă acest raport se confirmă, ar reprezenta un atac inacceptabil în apropierea unei centrale nucleare importante. Oricine se află în spatele unor astfel de atacuri se joacă cu focul. Trebuie să înceteze imediat\"\". El a avertizat că prea multe drone zboară periculos de aproape de centralele nucleare ucrainene, periclitând siguranța atomică.
UPDATE 8:25 - Pentagonul a suspendat unele livrări de rachete de apărare aeriană și alte muniții de precizie către Ucraina din cauza îngrijorărilor că stocurile SUA sunt prea mici, au declarat marți două persoane familiarizate cu această decizie, informează Reuters.
UPDATE 7:30 - Coreea de Nord folosește deja sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir S-1 (Panțîr S-1) în Phenian, a declarat marți, 1 iulie, generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului ucrainean de spionaj militar (HUR), într-un interviu video acordat postului Hromadske Radio.
Sosirea rachetelor Pantsir este un alt semn potrivit căruia Coreea de Nord își îmbunătățește tehnologia armamentului și puterea militară prin cooperarea cu Rusia, notează The Kyiv Independent. Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare reciprocă în iunie 2024, iar Phanianul a furnizat arme și trupe Moscovei în schimbul instruirii și a tehnologiei militare avansate, conform publicației ucrainene citate.
UPDATE 7:00 - Fotografiile prezentate pe scenă arătau soldați ruși și nord coreeni, alături de steagurile ambelor țări. Concertul a marcat un an de la semnarea parteneriatului strategic dintre cele două țări.
Conform serviciilor secrete occidentale, aproximativ 12.000 de militari nord coreeni au fost trimiși să lupte alături de forțele armate ruse.
Ucrainenii au raportat că aceștia folosesc tactici brutale și sinucigașe, precum detonarea unei grenade sub bărbie sau folosirea unui coleg drept scut, dar că nu au pregătirea necesară pentru războiul modern.
