Vladimir Putin nu renunță la planul său de a distruge Ucraina în războiul început anul trecut. Liderul de la Kremlin parcurge ultimul pas înainte de a folosi arme interzise, care ar pune în pericol și țările vecine Ucrainei.
Rusia se pregătește să se retragă oficial din Tratatul cu privire la Forțele Armate Convenționale în Europa (CFE), potrivit decretului semnat de președintele Vladimir Putin, publicat miercuri de Kremlin. Analiștii militari semnalează că acesta este un pas periculos făcut de Putin privind folosirea armelor tactice nucleare și a armelor nucleare convenționale. Rusia avea, până în 2022, cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, cu aproape 6.000 de focoase. Iar SUA și Rusia dețin împreună 90% din focoasele nucleare din lume.
Vladimir Putin l-a desemnat pe viceministrul de externe rus Serghei Riabkov să conducă procesul de denunțare a tratatului semnat în 1990 la Paris și actualizat în 1999 de ambele camere ale Adunării Federale a Rusiei (Duma de Stat și Consiliul Federației), se arată în decretul prezidențial.
Proiectul de lege privind retragerea propriu-zisă a Rusiei din CFE nu a fost încă primit de Duma de Stat.
Documentul, numit deseori drept „piatra unghiulară” a securității în Europa, a eliminat avantajul cantitativ al Uniunii Sovietice în materie de arme convenționale în Europa, prin stabilirea unor plafoane egale în ceea ce privește numărul de tancuri, vehicule blindate de luptă, artilerie grea, avioane de luptă și elicoptere de atac pe care NATO și Pactul de la Varșovia le-ar putea desfășura între Oceanul Atlantic și Urali.
Tratatul cu privire la Forțele Armate Convenționale în Europa a fost semnat de 22 de țări din NATO și fosta Uniune Sovietică, iar versiunea actualizată a fost semnată după 9 ani, după extinderea Alianței Nord-Atlantice și destrămarea Pactului de la Varșovia. Atunci a fost acceptată doar de Rusia, Belarus, Kazahstan și Ucraina, care însă nu a depus niciodată instrumentul de ratificare.
SUA și partenerii lor din NATO au refuzat să ratifice noul tratat, actualizat, până când Rusia nu va da primele semne că va respecta noile plafoane pentru armamentul greu, inclusiv angajamentele Rusiei de a-și retrage armele și forțele militare din Georgia și Republica Moldova.
În 2002, Moscova susținea că și-a respectat limitele impuse de document și a primit ca o ofensă criticile NATO, care a insistat ca Rusia să își îndeplinească angajamentele față de Georgia și Republica Moldova înainte de a ratifica versiunea adaptată. Ulteiror, timp în care tensiunile din regiunea controlată de ruși creșteau, Kremlinul a suspendat punerea în aplicare a tratatului. Motivul principal a fost instalarea scutului antirachetă SUA, sub umbrela NATO, în Europa de Est, considerat de ruși drept o „amenințare directă” la adresa securității sale. Iar în 2008 izbucnea războiul din Georgia.
Ulterior, la un an de la anexarea ilegală a Crimeei, Rusia și-a suspendat și participarea la Grupul consultativ de contact cu privire la CFE.
Iar penultimul pas din planul lui Putin a fost făcut la începutul acestui an. Rusia și-a suspendat participarea din ultimul tratat nuclear care mai era în vigoare, pentru dezarmare. După ce anul trecut, după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina la 24 februarie 2022, Putin a cerut companiilor din industria de apărare să-și crească masiv producția.
Președintele Vladimir Putin a anunțat pe 21 februarie 2023 că Rusia își suspendă participarea în tratatul „New START”, ultimul acord care era în vigoare între Moscova și Washington pentru limitarea arsenalelor nucleare ale celor două țări.
Tratatul „New START” a fost semnat la Praga în 2010, a intrat în vigoare în anul următor și a fost extins în 2021 pentru încă cinci ani imediat după ce noul președinte american Joe Biden și-a preluat mandatul.
