Liderii a 25 de state din Uniunea Europeană au celebrat joi, la Bruxelles, o "zi istorică" pentru relansarea apărării europene, decisă după anexarea Crimeei de către Rusia, Brexit și alegerea lui Donald Trump, scrie AFP, citată de Agerpres.
"Astăzi visul devine realitate", a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei ceremonii organizate în marja summitului UE.
"Astăzi, lansăm "Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) - o expresie practică a voinței noastre de a construi o apărare europeană", a afirmat Tusk, subliniind: "Este o veste bună, pentru aliații noștri, și una rea, pentru dușmani".
Acest format de cooperare fără precedent vizează stimularea dezvoltării de proiecte militare și conceperea de echipamente în comun. Doar Regatul Unit, care urmează să părăsească UE în martie 2019, Danemarca și Malta nu participă la PESCO.
"Cred că acesta va fi bun pentru UE, bun pentru Europa și bun pentru NATO", a comentat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, invitat la summitul șefilor de stat și de guvern. "Va furniza mai multe capacități, va genera mai multe cheltuieli de apărare și o mai bună împărțire a responsabilităților", a spus el.
Și șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a salutat această "decizie istorică", decizie care face din UE "un furnizor credibil de securitate în lume".
Ea a amintit că Uniunea, care multă vreme s-a mulțumit cu un rol de "soft power" fără greutate militară, și-a multiplicat eforturile de întărire a apărării sale după izbucnirea crizei ucrainene, în primăvara lui 2014.
Astfel, un fond care urmează să fie alimentat, după 2020, cu 1,5 miliarde de euro pentru stimularea proiectelor de cercetare și de dezvoltare industrială și susținerea companiilor europene mici și mijlocii din sectorul de apărare, ar trebui să vadă lumina zilei în 2018.
Iar UE va facilita utilizarea de "grupuri tactice", batalioane destinate să intervină în caz de criză și care nu au mai fost desfășurate în mai mult de un deceniu din cauza unei proceduri de decizie politică și administrativă foarte greoaie, a promis Mogherini.
Alăturându-se PESCO, statele membre se doresc a fi ambițioase, mai notează AFP. Ele se angajează să-și "crească regulat bugetele de apărare" și vor lucra, în grupuri mici, pe 17 proiecte care au fost agreate luni.
De la eșecul înființării unei Comunități Europene a Apărării, în urmă cu 60 de ani, europenii au au reușit niciodată să avanseze în acest domeniu, majoritatea țărilor păstrând în propriile mâini ceea ce, în opinia lor, ținea strict de suveranitatea națională.
Dar o succesiune de crize după 2014 (anexarea Crimeei de către Rusia și conflictul din estul Ucrainei, valul de refugiați), apoi votul pentru Brexit și venirea la putere în SUA a lui Donald Trump au schimbat datele problemei.
Regatul Unit, tradițional atlantist și primul buget militar al UE, s-a opus mereu ferm la tot ceea ce putea evoca o "armată europeană", considerând că apărarea teritorială a Europei reprezintă prerogativa unică a NATO.
Însă Londra, care intenționează să rămână strâns legată de Europa în materie de securitate în ciuda divorțului, nu mai constituie acum un obstacol în calea acestei inițiative.
