Emmanuel Macron a anunțat că autoritățile franceze vor interzice în zilele următoare o parte dintre manifestații, după violențele și jafurile produse în timpul protestelor față de creșterea costului vieții. Restricțiile vizează în special acțiunile convocate de persoane sau grupuri pe care președintele Franței le consideră lipsite de legitimitate.
Protestele organizate de sindicate și de alte organizații recunoscute vor putea fi autorizate în condițiile legii, însă autoritățile ar putea impune schimbarea traseelor pentru a proteja centrele orașelor, magazinele și clădirile publice.
Macron cere revenirea la calm și anunță noi măsuri
După o reuniune cu responsabili ai serviciilor de informații și membri ai Guvernului, liderul de la Élysée a declarat că restabilirea ordinii reprezintă prioritatea autorităților.
„Regulile sunt simple şi cred că sunt de bun-simţ. Recomandarea generală este să nu aibă loc manifestaţii în zilele următoare”, a afirmat Emmanuel Macron.
Președintele francez a susținut că o parte dintre persoanele implicate în incidente au urmărit să profite de proteste pentru a jefui. Totodată, el a atribuit cele mai grave violențe unor grupări de extremă stânga radicală, despre care a afirmat că ar fi urmărit „să răstoarne republica”, potrivit The Guardian.
Macron a anunțat și convocarea unei reuniuni a Consiliului de Apărare, pentru stabilirea unor măsuri suplimentare înaintea noilor manifestații naționale.
Restricții pentru proteste la Paris, Lyon și în alte orașe
La Paris, autoritățile au autorizat un marș cu plecare din Piața Bastiliei, în estul capitalei, dar au interzis deplasarea participanților către zona centrală. Un alt protest, pregătit de studenți și de membri ai mișcării „vestelor galbene”, nu a primit autorizație.
Separat, o instanță a anulat interdicția impusă inițial de poliție unei manifestații studențești din capitală. În schimb, marșuri programate la Grenoble, Rouen, Le Havre și Toulon au fost oprite.
La Lyon, autoritățile au decis interzicerea tuturor manifestațiilor de sâmbătă în centrul orașului. Măsura a fost anunțată după ce între 200 și 300 de magazine ar fi fost devastate și jefuite în weekendul anterior, iar sediul biroului de turism a fost incendiat.
Restricții similare au fost anunțate la Marsilia, Nisa și Toulon. În paralel, principalul sindicat studențesc francez, UNEF, a chemat la noi manifestații.
Mii de arestări după violențe și jafuri
Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a declarat că aproximativ 2.500 de persoane au fost arestate de la izbucnirea violențelor. Dintre acestea, 174 au fost plasate în arest preventiv, iar peste 900 sunt urmărite penal.
Alte două persoane au fost arestate în legătură cu incendierea primăriei din Limoges.
Pe fondul temerilor privind noi incidente, comercianți din Paris și din alte orașe au început să monteze panouri de protecție în dreptul vitrinelor și să apeleze la firme private de pază, potrivit presei franceze.
Măsurile de securitate au inclus și restricții parțiale de circulație pe timpul nopții în anumite zone, precum și interzicerea adunărilor în apropierea Palatului Élysée, a Parlamentului și a principalelor gări pariziene.
Guvernul discută cu partidele și primarii marilor orașe
Premierul Sébastien Lecornu a convocat reprezentanți ai principalelor formațiuni politice pentru discuții despre criză și despre răspunsul autorităților. Șeful Guvernului avea programate și consultări cu primarii unor orașe mari.
Demersul vine în contextul extinderii manifestațiilor și al pregătirilor pentru noi mobilizări la nivel național.
Cum s-au extins protestele din Franța
Potrivit relatării citate, mobilizarea a pornit de la un liceu din Créteil, la sud-est de Paris, unde elevii au reclamat lipsa personalului și condițiile precare din clădiri.
Nemulțumirile s-au extins ulterior în alte zone ale țării, prin greve, blocaje și manifestații ale liceenilor. Treptat, revendicările privind educația au fost însoțite de proteste mai ample față de scumpiri și de presiunea costului vieții.
Mișcarea are loc în apropierea alegerilor prezidențiale de anul viitor, la care urmează să fie ales succesorul lui Emmanuel Macron.
