Minoritățile din Ucraina, inclusiv cea românească, primesc o lovitură dură de la Curtea Constituțională de la Kiev, care a invalidat o lege ce le oferea drepturi importante.
Curtea Constituțională de la Kiev a declarat miercuri drept neconstituțională Legea cu privire principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina, numită și legea "Kivalov-Kolesnicenko", după autorii ei, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populație minoritară mai mare de 10%, informează miercuri BucPress, citată de Agerpres.
Într-un comunicat postat pe site-ul său de internet, Curtea Constituțională a Ucrainei anunță adoptarea Hotarârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării inițiate de 57 de parlamentari ucraineni, care au considerat că Legea privind principiile politicii lingvistice de stat, adoptată în 2012 în perioada președintelui Viktor Ianukovici, nu corespunde Constituției.
Examinarea acestei legi de către Curtea Constituțională a fost inițiată în 2014, iar ședințele plenare, fără participarea presei, au avut loc începând cu luna decembrie 2017.
Conform acestei legi, româna avea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români erau majoritari. În acest sens BucPress menționează că respectiva lege permitea minorităților naționale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autoritățile locale.
În virtutea acestei legi, a fost recunoscută și rusa ca limbă regională în zone din centrul, sudul și estul Ucrainei. Același statut îl avea și limba maghiară în mai multe localități din regiunea Transcarpatia.
Deși s-a spus că legea "Kolesnicenko-Kivalov" nu funcționa în totalitate, ea reprezenta totuși o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităților naționale în regiunile din Ucraina, notează BucPress.
Imediat după destituirea președintelui (prorus) Viktor Ianukovici la începutul anului 2014, Rada Suprema de la Kiev (parlamentul unicameral) a încercat să anuleze această lege controversată, ceea ce a provocat un val de nemulțumiri în estul Ucrainei și în Crimeea, după care a urmat destabilizarea situației din aceste zone. Atunci, președintele interimar al parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a refuzat să semneze actul de anulare a legii lingvistice, amintește BucPress.
Prin această decizie a Curții Constituționale - potrivit agenției de presă menționate - etnicii români din Ucraina, dar și alte minorități rămân fără o bază legislativă temeinică, care să le asigure libera funcționare a limbii materne în zonele locuite compact de ei. Această decizie intervine în contextul adoptării Legii Educației, introducerii unor cote lingvistice la TV și radio în Ucraina și a absenței unei concepții alternative la statutul limbilor minorităților în regiuni. Kievul continuă să realizeze concepția "lumii ucrainene" fără să țină cont de interesele și situația minorităților naționale, care și așa trec prin grele încercări de păstrare a limbii și identității naționale, scrie BucPress, o agenție de presă a etnicilor români din Bucovina.
