Noul centru de primire, construit pe un teren viran, este compus din 90 de case mobile cu toaletă, duș și aer condiționat. Centrul este gestionat de Ministerul pentru Imigrație, însă primăria Atenei se ocupă de furnizarea, de trei ori pe zi, a porțiilor de mâncare. De asemenea, Centrul pentru control și prevenție a bolilor a trimis la fața locului mai mulți medici.

Cu toate acestea, în jur de 30 de imigranți, în principal afgani și pakistanezi, continuă să campeze în parcul Pedio Tou Areos din centrul Atenei.

Majoritatea imigranților nu doresc să rămână în Grecia și se tem că vor fi obligați să formuleze o cerere de azil în Grecia, în cazul în care vor fi mutați în acest nou centru, unde sunt înregistrați pe fișe ale Agenției europene pentru gestionarea cooperării operative la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (Frontex).

Toate insulele din estul Mării Egee au înregistrat, de la începutul anului, o creștere continuă a numărului de imigranți: de la 1.700 în ianuarie la 31.000 în iunie, apoi 50.000 în iulie, potrivit cifrelor biroului de la Atena al Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR).

La sfârșitul lui iulie, UNHCR a denunțat "lipsa de coordonare, de responsabilitate și organizare" în ceea ce privește primirea refugiaților care tranzitează Grecia.

"Nu este normal ca, după șase ani de finanțare europeană, țara să nu dispună astăzi decât de 1.100 de locuri" pentru găzduirea solicitanților de azil, și-a exprimat regretul Vincent Cochetel, directorul pentru Europa al UNHCR.

Peste 2.000 de imigranți, ținuți închiși în incinta unui stadion de pe insula Kos, Grecia