Decizia Parlamentului ucrainean de a abroga legea privind limbile regionale din Ucraina, inclusiv maghiara, "ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul democratic al noii puteri de la Kiev", a declarat un oficial din cadrul Ministerului de Externe de la Budapesta, relatează MTI.
Reprezentantul Ministerului ungar de Externe, Szabolcs Takacs, a exprimat profunda îngrijorare a Ungariei în legătură cu abrogarea legii într-o întâlnire cu ambasadorul Ucrainei la Budapesta, Iuri Muska.
Oficialul de la Budapesta a adăugat că Ungaria a transmis aceste îngrijorări partenerilor europeni.
La rândul său, ambasadorul Ucrainei la Budapesta a declarat că Parlamentul de la Kiev urmează să adopte modificări la această lege.
Critici de la Sofia
Guvernul bulgar şi-a exprimat la rândul său nemulţumire nemulţumirea în legătură cu decizia Parlamentului de la Kiev, relatează Novinite.com.
Ministrul bulgar de Externe, Kristian Vighenin, a avut discuţii pe această temă cu ambasadorul Ucrainei la Sofia la reuniunea de la Budapesta a ţărilor din Grupul de la Vişegrad.
"Noii lideri politici din Ucraina trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi să susţină integrarea tuturor comunităţilor în societatea ucraineană", afirmă ministrul de Externe de la Sofia într-un comunicat de presă.
Declaraţia intervine după ce Rada Supremă de la Kiev a abrogat duminică legea care permitea folosirea oficială a limbilor regionale în administraţia locală, în cazul în care 10 la sută din totalul populaţiei dintr-o regiune vorbeşte o limbă minoritară.
Legea a intrat în vigoare în august 2012 şi a provocat protestele naţionaliştilor din vestul Ucrainei.
Etnici bulgari trăiesc în special în raioanele Arciz, Ismail şi Bolgrad, din regiunile sudice ale Ucrainei.
Abrogarea legii îi afectează şi pe români, care, potrivit Ministerului român de Externe, ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi moldoveni (258.600 persoane).
