„Cel mai bine ar fi ca britanicii să lase în sfârşit libere Insulele Malvine şi să le restituie argentinienilor. Insulele Falkland nu sunt ale Marii Britanii, ci ale Argentinei. Şi felicit selecţionata Argentinei pentru victoria meritată la fotbal. La fel să reuşească şi în politica externă”, a scris pe Telegram fostul preşedinte rus, în prezent vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Pe data de 2 aprilie 1982 trupele argentiniene au ocupat Insulele Malvine (Falkland) din Atlanticul de Sud. Premierul britanic de la acea vreme, Margaret Thatcher, a ordonat o intervenţie militară pentru a le recupera. Războiul a durat 74 de zile şi s-a încheiat cu victoria trupelor britanice, arhipelagul rămânând sub controlul Londrei. În ciuda înfrângerii, Argentina continuă să revendice insulele.
Dmitri Medvedev, fost preşedinte şi premier văzut odinioară în Occident ca un reformist, dar care de când Rusia a atacat Ucraina în februarie s-a remarcat prin declaraţii chiar mai agresive la adresa Occidentului decât cele ale lui Vladimir Putin, a criticat virulent în acelaşi mesaj o declaraţie făcută mai devreme în aceeaşi zi de premierul britanic Rishi Sunak.
Acesta din urmă a spus că nu vor putea exista negocieri de pace în Ucraina atât timp cât Rusia ”nu se retrage din teritoriile cucerite”, o poziţie similară cu cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care condiţionează orice negociere cu Rusia de retragerea completă a trupelor acesteia de pe tot teritoriul Ucrainei.
”Toţi politicienii britanici sunt îngrozitor de ipocriţi. Acum, tânărul prim-ministru britanic cu un nume înainte puţin obişnuit la Londra a indicat: cât timp Rusia nu-şi retrage trupele din Ucraina nu este posibil dialogul (…) Anglo-saxonii pretind că ucrainenii trebuie să decidă singuri dacă discută cu noi sau nu”, a scris Medvedev în mesajul său, sugerând astfel că Ucraina refuză negocierile cu Rusia pentru că aşa îi cere Occidentul, în speranţa că în final armata ucraineană o va învinge pe cea rusă.
Peste 98% dintre locuitorii insulelor Falkland au votat în 2013 în favoarea rămânerii în cadrul Marii Britanii în urma unui referendum destinat să trimită un mesaj Argentinei.
Rata participării la vot a fost de circa 92% din totalul celor 1.672 de alegători din acest arhipelag situat în Pacificul de Sud. În favoarea menţinerii pentru Insulele Falkland (Malvine, în varianta Argentinei) a statutului de teritoriu de peste mări al Marii Britanii s-au pronunţat 98,8% dintre votanţi, potrivit rezultatelor oficiale, ceea ce ar însemna că doar trei voturi au fost exprimate împotriva menţinerii insulelor în cadrul Marii Britanii.
Răsunătorul rezultat de „da”, care a fost publicat la ora 22:30 (03;30, ora României) în arhipelagul din Atlanticul de sud, nu a fost contestat, însă a avut reacţii dure din partea Argentinei. Ţara sud-americană l-a descalificat ca fiind o „tentativă britanică de manipulare” şi a prevenit că „nu va rezolva diferenţele asupra suveranităţii”. Pentru Buenos Aires, „insularii” constituie o „populaţie implantată” de către britanici şi nu pot revendica dreptul la autodeterminare.
