După trei ore de dezbateri, care au avut loc joi, şi votul de vineri, parlamentarii au mai aprobat ca tronsonul de conductă din apele teritoriale bulgăreşti, care va măsura circa 14 kilometri, va obţine un statut juridic de "netraversare a teritoriului european", a relatat agenţia bulgară de presă Mediapool.
Aceste modificări aduse legii energiei elimină obligativitatea ca Bulgaria să ofere accesul unor terţe părţi la tronsonul South Stream de pe teritoriul său şi scot segmentul de gazoduct de sub incidenţa reglementărilor reunite în aşa-numitul "Third Energy Package".
Decizia Parlamentului, adoptată cu 115 voturi "pentru", 64 "împotrivă" şi patru abţineri, a fost susţinută de toţi parlamentarii Partidului Socialist Bulgar şi partenerii lor din Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, dar şi de ultra-naţionaliştii Ataka.
Opoziţia de centru-dreapta GERB a votat în mare parte împotrivă, în timp ce patru dintre parlamentarii săi s-au abţinut.
Unul dintre iniţiatorii amendamentelor, Iavor Kuiumdziev, a făcut o paralelă între construcţia conductei şi călătoria cu un avion, afirmând că în cazul unui avion nu se consideră că aterizează într-o ţară numai pentru că zboară deasupra ei.
Un parlamentar al GERB a spus că nu înţelege de ce colegii din BSP au decis să nu aştepte răspunsul UE, şi anume dacă aceste amendamente încalcă legislaţia comunitară.
Aprobarea amendamentelor a avut loc în pofida unei scrisori din partea comisarului Gunther Oettinger, care a cerut explicaţii în legătură cu intenţiile Bulgariei faţă de statutul juridic al South Stream.
Ţările participante la proiectul South Stream au convenit în 2013 să fie reprezentate de Comisia Europeană la negocierile cu Gazprom, astfel încât CE va avea ultimul cuvânt de spus în discuţii.
În decembrie 2013, Comisia a cerut ţărilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, să renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel încât să respecte legislaţia comunitară.
South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare). Italia este unul dintre principalii clienţi ai gazelor ruseşti, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, uşor peste consumul anual al României.
Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina.
Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat între timp, în urma schimbării regimului de la Kiev şi a anexării Crimeei de către Rusia.
Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale între Rusia şi ţările de tranzit încalcă mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi în cadrul proiectului atât producător, cât şi distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor două activităţi, pentru încurajarea concurenţei.
Totodată, South Stream urmează să transporte doar gaze ruseşti, în timp ce UE cere ca astfel de proiecte să fie deschise şi altor companii.
Comisia critică şi cum vor fi stabilite tarifele, susţinând că potrivit legislaţiei UE acest rol trebuie să revină unui manager independent şi nu Gazprom.
Construcţia conductei a început deja în Rusia, Bulgaria şi Serbia, iar Comisia nu poate să oprească acest proces, a declarat în decembrie un purtător de cuvânt al instituţiei, precizând că legislaţia UE va fi încălcată atunci când vor începe livrările de gaze.
