Fostul ministru de Externe a explicat că, în acest moment, Europa trebuie să facă față la multe provocări, dintre care cea mai grea este lupta împotriva terorismului.
"Suntem într-o lume foarte complicată, cu un grad crescut de insecuritate, de impredictibilitate și care are foarte multe componente care contribuie la această instabilitate, la această insecuritate. Avem, înspre Est, o situație complicată în Ucraina, în Mare Neagră, cu o balanță de forțe și securitate care este modificată prin acțiunile Rusiei. Avem în Republica Moldova, vecinul nostru cel mai apropiat, o situație, sperăm noi, în curs de ameliorare din punct de vedere politic, dar care cere în continuare foarte multe eforturi. Avem înspre Sud tot felul de provocări, iată aceste conflicte care pun foarte multe probleme și care declanșează foarte multe fenomene, inclusiv fenomenul terorist și migraționist", a spus Aurescu.
Acesta a susținut că atacul terorist de la Bruxelles nu este un lucru nou în Europa și pe plan internațional, amintind de atentatele petrecute în 2015.
"Prin urmare sunt extrem de multe provocări la care trebuie să facem față. Iar ceea ce se întâmplă în aceste zile la Bruxelles, atentatul care a avut loc și care trebuie condamnat cu toată forța, nu reprezintă ceva nou din păcate. Nu este decât o serie din acest set de provocări, de data aceasta din zona fenomenului terorist. Să nu uităm că și anul trecut am avut de înfruntat foarte multe astfel de știri. Să ne aducem aminte de atentatul de la Charlie Hebdo de anul trecut, de cel din 13 noiembrie tot de la Paris, din Tunisia, atentatele din Turcia, de la Cairo, foarte multe astfel de evenimente care încep să contureze o hartă a unui fenomen terorist care este în creștere de amptitudine și frecvență. Și care necesită un răspuns cât mai concret", a evidenițiat Bogdan Aurescu.
Potrivit fostului ministru de Externe, "datoria liderilor politici europeni este să nu se lase îngroziți, șocați și terifiați de astfel de acte, pentru că fenomenul terorist este definit chiar prin această intenție de a provoca temere sau de a constrânge autoritățile naționale sau internaționale să facă ceva. Dimpotrivă, liderii politici europeni trebuie să arată determinare, hotărâre și rezultate concrete".
"Faptul că în ciuda a ceea ce s-a întâmplat anul trecut, și mă refer aici la atentatele din Franța, totuși s-a putut întâmpla de data această chiar în inima Europei, acolo unde este sediul Uniunii Europene și sediul Alianței Nord-Atlantice, asta arată că măsurile care s-au luat anul trecut nu sunt suficiente. Nu este eficientă o acțiune națională izolată, atunci când este vorba de un fenomen care are implicații transnaționale. Statele au uneori această tendință, mai ales într-o zonă atât de sensibilă cum este cea a securității naționale, să pună în față, mai degrabă, suveranitatea lor națională. Dar trebuie să învățăm faptul că lumea de astăzi a dus la mutații destul de consistente ale suveranității naționale și că nu mai putem să gestionăm eficient de unul singur, mai ales astfel de provocări", a continuat Aurescu.
Acesta a venit și cu soluții în ceea ce privește eficientizarea luptei împotriva terorismului, susținând că o creștere a cooperării europene și internaționale este principalul lucru care trebuie realizat.
"Ceea ce trebuie făcut este o creștere a cooperării internaționale și europene, mai ales punerea în comun și interconectarea bazelor de date a autorităților naționale cu competențe în combaterea terorismului. Există deja un nucleu de măsuri care a fost luat atât după atentatele de la Charlie Hebdo, cât și cele din noiembrie anul trecut. Măsuri legate inclusiv de această creștere a cooperării, creștere a cooperării cu partenerii din Sud, și sunt o serie de state care au fost considerate ca fiind state țintă pentru această cooperare, mai ales statele din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, care au potențial de export terorist. Există, de asemenea, proiectul acelui Passanger Name Record (PNR), unde s-au făcut anumite progrese, dar prea încet. S-au făcut pași pentru controlul armelor de foc. Este vorba despre măsuri pentru semnalarea propagandei de tip jihadist pe internet. De asemenea, nu trebuie să uităm că avem de combătut și fenomenul recrutării acestor teroriști străini. Sunt peste 5.000 de persoane care provin din Europa Occidentală, 5.000 de persoane din cei 25.000 de luptători străini care s-au alăturat ISIS în Orientul Mijlociu, și care unii dintre ei au potențialul de a se întoarce și pot comite astfel de fapte", a arătat fostul ministru.
Bogdan Aurescu a subliniat că un efort mai mare al statelor occidental pentru integrarea comunităților izolate, predispuse la radicalizare, ar putea reduce actele teroriste.
"Este clar că există o problemă de integrare a acestor comunități. Pentru că, iată, acești făptuitori de fapte teroriste sunt, poate, a doua sau a treia generație de cetățeni europeni deja. Ceea ce înseamnă că aceste comunități în care ei trăiesc, care sunt izolate sau autoizolate într-un anumit grad, arată faptul, prin aceste efecte de radicalizare care se produc, că eforturile statelor occidentale pentru integrarea socială, economică, culturală a acestor comunități nu sunt suficiente. Mergând la sursa acestor probleme, pentru că există un fenomen de radicalizare care vine din zona Orientului Mijlociu, din zona Statului Islamic. Există, întradevăr un anumit grad de atractivitate, de export de ideologie de acest gen și de recrutare pe această zonă fundamentalistă, tocmai profitând de această vulnerabilitate a acestor comunități. Și trebuie combătut și acest tip de transfer de ideologie radicală și de acțiune de recrutare a acestor persoane", a arătat acesta.
Totodată, fostul ministru de Externe a amintit de proiectul propus de acest în Consiliul Afaceri Externe al UE, reunit după situația de anul trecut de la Charlie Hebdor, proiect care, însă, a rămas la stadiul de concept.
"Toate aceste elemente pot să facă parte dintr-un ansamblu de măsuri care să crească nivelul de cooperare la nivel internațional. Avem de fapt două niveluri pe care le putem examina: un nivel de acțiune de tip securitar, atunci când sunt prevenite astfel de acte teroriste, un nivel de aplicare a legii la nivel național și un anumit nivel de cooperare la nivel internațional care, iată, este insuficient. Ceea ce lipsește este implicarea unui nivel superior al acestei cooperări internaționale, inclusiv prin adăugarea unui instrument de drept internațional care să ajute la combaterea terorismului. Propuneam anul trecut pe 9 februarie, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, care s-a reunit tocmai pentru a discuta ce se poate face din punct de vedere a politicii externe după situația de la Charlie Hebdo, propuneam crearea unei Curți Internaționale împotriva Terorismului ca instrument de drept internațional care să completeze acest tablou", a conchis Bogdan Aurescu.
