Militarul american Chelsea (Bradley) Manning, condamnat pentru oferirea a sute de mii de documente secrete site-ului WikiLeaks, acuză Admistrația de la Washington și presa americană că au manipulat opinia publică în legătură cu intervențiile militare în Irak și Afganistan.
Chelsea Manning a fost condamnată la 35 de ani de închisoare, în 2013, pentru oferirea a 750.000 de pagini de documente site-ului WikiLeaks. Manning avea inițial prenumele Bradley, dar ulterior a exprimat dorința de a avea o identitate feminină, optând pentru prenumele Chelsea.
Într-un editorial intitulat "Ceață asupra aparatului de război", publicat în ziarul The New York Times, Chelsea (Bradley) Manning acuză Statele Unite că evită să abordeze subiecte despre anarhia și corupția rămase în Irak și Afganistan după intervențiile militare americane.
"În contextul în care Irakul a ajuns la război civil și America se gândește la o nouă intervenție, această treabă neterminată ar trebui să evidențieze urgent modul în care Statele Unite au exercitat control asupra presei în timpul intervențiilor în Irak și Afganistan", afirmă Manning.
"Cred că actualele limite ale libertății presei și atitudinea excesiv de secretoasă a Administrației SUA fac imposibil pentru americani să înțeleagă deplin ce se întâmplă în războaiele pe care le finanțează", adaugă Manning, argumentând că, în alegerile desfășurate în Irak în 2010, presa a mințit opinia publică, prezentând o situație stabilă.
"Poate că vă amintiți că presa americană era plină de articole despre succesul alegerilor din Irak (...). Mesajul subtextual era că operațiunile militare americane au fost eficiente în crearea unui Irak stabil și democratic. Însă noi, cei care am fost acolo, eram conștienți de o realitate mult mai complicată".
Grupul terorist sunnit Stat Islamic în Irak și Levant (SIIL), afiliat rețelei Al-Qaida, a ocupat, în ultimele săptămâni, numeroase provincii din nordul Irakului, iar acum avansează spre Bagdad. Statele Unite au anunțat că analizează posibilitatea unor raiduri aeriene împotriva pozițiilor insurgente, excluzând însă o nouă intervenție militară terestră.
