Aproape 60 de parlamentari, inclusiv unele figuri care susțin vânătoarea de detractori ai puterii, s-au opus noii legi, ceea ce subliniază dezbaterile aprinse care au însoțit adoptarea sa.
Noua lege impune amenzi pentru cei care caută pe internet conținuturi ce sunt considerate „extremiste”, un termen extrem de vag și extins în legislația rusă, care poate viza nu doar grupuri teroriste sau ultranaționaliste, ci și oponenți politici sau mișcări religioase. Aceasta reprezintă o lovitură puternică pentru libertatea de exprimare și pentru orice formă de opoziție în Rusia, regimul putând astfel să vizeze și să pedepsească orice persoană care se opune autorităților.
Conform noii reglementări, persoanele care caută online conținut care poate fi etichetat drept „extremist” riscă amenzi de până la 5.000 de ruble (aproximativ 55 de euro). Printre grupurile deja considerate „extremiste” în Rusia se află organizația opozantului Aleksei Navalnîi, acum defunct, și mișcarea internațională LGBT, reflectând politica represivă a statului rus față de orice formă de protest sau diversitate ideologică.
Pe lângă aceasta, legea interzice și promovarea VPN-urilor (rețele private virtuale), instrumente care permit utilizatorilor să ocolească cenzura impusă de regim. VPN-urile sunt folosite pe scară largă în Rusia pentru a accesa site-uri și platforme occidentale, precum Google, Facebook, YouTube sau X, care au fost treptat blocate de autoritățile ruse.
Misterul vieții private a lui Vladimir Putin: câți copii are, de fapt, președintele Rusiei?
Adoptată în iulie 2025 de parlamentul rus, legea a fost susținută de majoritatea forțelor politice aflate la putere, dar s-a lovit de o opoziție semnificativă, mai ales din partea a două grupuri parlamentare care au contestat măsura ca o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Boris Nadejdin, opozantul rus care dorea să participe la alegerile prezidențiale din martie 2024, dar căruia autoritățile i-au respins candidatura, a calificat legea drept un pas în direcția unei dictaturi. El a comparat legea cu regimul totalitar descris în „1984” de George Orwell, spunând că aceasta va „pedepsi crima de gândire”.
De la începutul ofensivei din Ucraina, în februarie 2022, Rusia a restrâns drastic libertatea presei și a libertății de exprimare pe internet, începând să se concentreze tot mai mult asupra platformelor occidentale, permițându-și astfel să îngrădească accesul cetățenilor la surse de informație independente sau critice la adresa regimului. În acest context, legea recent promulgată vine ca o continuare a eforturilor Moscovei de a controla complet narativul public și de a reduce la tăcere orice formă de opoziție, fie că aceasta provine de la grupuri politice, organizații internaționale sau chiar cetățeni care doresc să aibă un acces liber la informații.
Legea semnată de Putin se aliniază astfel cu un model autoritar care vizează nu doar limitarea libertății de exprimare, dar și controlul total asupra internetului, considerat de regim un teren al ideologiilor „periculoase” care pot submina stabilitatea puterii. Pe măsură ce noile reglementări vor fi puse în aplicare, Rusia se îndepărtează și mai mult de standardele internaționale privind libertatea de expresie și drepturile omului.
Vladimir Putin, furios că UE vrea să restricționeze îngrășămintele rusești „O prostie absolută”
