„România a oferit una dintre cele mai impresionante povești de convergență. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare”, a spus Bassani, în cadrul unei intervenții susținute la Palatul Victoria, în prezența vicepremierului Oana Gheorghiu.
România, într-un punct de cotitură
Oficialul Băncii Mondiale a arătat că, deși progresele economice sunt remarcabile, România se confruntă acum cu provocări structurale majore.
„Modelul de creștere care a deservit atât de bine țara în ultimul deceniu resimte presiuni. Vechiul model nu mai generează aceeași profitabilitate”, a explicat Bassani, subliniind că transformările tehnologice, precum digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială, schimbă fundamental regulile economiei globale.
Ea a spus că România trebuie să intre într-un nou ciclu de creștere bazat pe inovație, cercetare și producție cu valoare adăugată mare. „Reformarea instituțiilor publice este esențială pentru această tranziție. Fără investiții în educație, formare și competențe digitale, inovația nu poate fi scalată”, a avertizat oficialul.
Consolidare fiscală și investiții strategice
Bassani a salutat eforturile României de reducere a deficitului bugetar, considerând că măsurile de consolidare fiscală reprezintă „decizii dure, dar necesare”.
„Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta convenită cu Uniunea Europeană. Un zgârie-nori are nevoie de o fundație solidă, iar consolidarea fiscală este această fundație”, a precizat ea.
În condițiile unui spațiu fiscal restrâns și ale unui context internațional volatil, vicepreședinta Băncii Mondiale a indicat două direcții principale de acțiune: mobilizarea capitalului privat și utilizarea eficientă a fondurilor europene. „Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim”, a subliniat Bassani.
Realitatea din teren: salarii mici, prețuri mari
Deși puterea de cumpărare raportată la media UE s-a îmbunătățit, România rămâne pe ultimele locuri în privința salariilor. Potrivit unui clasament european din 2024, salariul mediu brut anual din România este de aproximativ 21.108 euro, semnificativ sub media UE de 39.808 euro și de peste patru ori mai mic decât în Luxemburg (82.969 euro).
În același timp, prețurile la alimente, energie și locuințe se numără printre cele mai ridicate din blocul comunitar, accentuând paradoxul unei economii cu putere de cumpărare în creștere, dar cu venituri reale printre cele mai scăzute.
