În cadrul reuniunii, reprezentanții din Germania, România și Suedia au respins ideea reluării achizițiilor de gaze rusești, considerând că o astfel de decizie ar crea din nou dependență energetică și ar însemna sprijin pentru Moscova.
Discuții la nivel european pentru reducerea prețurilor la energie
Creșterea costurilor energiei vine în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, în care sunt implicate Statele Unite, Israel și Iran. Situația a provocat o creștere rapidă a prețurilor petrolului și gazelor pe piețele globale, iar Uniunea Europeană este vulnerabilă deoarece depinde în mare măsură de importuri.
Potrivit oficialilor europeni, Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri de urgență care ar putea include:
acordarea de ajutoare de stat pentru industrie
reducerea unor taxe naționale aplicate energiei
modificări în piața europeană a certificatelor de emisii de carbon pentru a reduce costurile.
Bruxellesul vorbește despre o „criză a prețurilor”
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat înaintea reuniunii că Europa se confruntă în prezent cu o „criză a prețurilor”. Totuși, el a subliniat că aprovizionarea cu petrol și gaze rămâne stabilă.
Majoritatea importurilor de energie ale blocului comunitar provin din Statele Unite, Norvegia și alți furnizori care nu sunt direct afectați de tensiunile din Orientul Mijlociu.
Oficialul european a precizat că măsurile pregătite de Bruxelles vor fi temporare și țintite, evitând o reformă majoră a pieței de electricitate din Europa.
Gazul rusesc, respins de mai multe state europene
În timpul discuțiilor, unele guverne au sugerat că revenirea la gazul rusesc ar putea reduce costurile energiei. Ideea a fost însă respinsă de mai multe state membre.
Ministrul german al energiei, Katherina Reiche, a declarat că reluarea importurilor ar reprezenta o greșeală majoră.
„Revenirea la gazul rusesc ar însemna întoarcerea la o situație extrem de nesigură și sprijinirea unui agresor. Acest lucru este exclus”, a afirmat oficialul german.
Pe de altă parte, Ungaria a cerut recent ridicarea sancțiunilor europene asupra energiei rusești.
Posibilă plafonare a prețului gazelor
Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a declarat că instituția analizează și posibilitatea introducerii unui plafon pentru prețul gazelor naturale.
Un mecanism similar a fost creat după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, însă nu a fost activat niciodată. Unele state membre s-au temut atunci că o astfel de măsură ar putea reduce atractivitatea pieței europene pentru furnizorii globali.
Von der Leyen urmează să prezinte liderilor europeni, înaintea summitului programat în această săptămână, o listă restrânsă de soluții de urgență.
Prețul gazelor a crescut puternic
Între timp, presiunea asupra pieței energetice continuă să crească. Prețul de referință al gazelor naturale în Europa a urcat cu peste 50% de la izbucnirea conflictului cu Iranul.
Unele state, precum Italia, solicită intervenții mai radicale, inclusiv suspendarea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, cunoscut sub numele de EU Emissions Trading System.
Totuși, oficialii din Polonia au avertizat că schimbarea regulilor pieței ar putea crea instabilitate pentru investitori.
Diferențe mari între statele europene
Experții atrag atenția că prețurile ridicate la energie în Europa au și cauze structurale. Mixul energetic, nivelul taxelor și strategiile naționale diferă semnificativ între cele 27 de state membre.
În timpul crizei energetice din 2022, guvernele europene au cheltuit peste 500 de miliarde de euro pentru a sprijini populația și companiile afectate de scumpiri. Potrivit centrului de analiză Bruegel, doar Germania a alocat aproximativ 158 de miliarde de euro pentru astfel de măsuri.
În prezent, oficialii europeni încearcă să găsească un echilibru între stabilizarea pieței energetice și menținerea independenței față de resursele rusești.
