Nu întâmplător, hipertensiunea arterială poate fi asemuită cu un „ucigaș tăcut“, întrucât, o lungă perioadă de timp, nu prezintă nici un simptom exterior detectabil, nu provoacă dureri cu localizare bine definită, chiar dacă acționează, în tăcere, vreme de mulți ani.
Statisticile medicale arată că hipertensiunea arterială se plasează pe primul loc pe lista cauzelor de deces pe plan mondial, fiind cea mai răspândită boală a omenirii, care ucide circa 20% din populația adultă. Se consideră că această boală și complicațiile sale fac mai multe victime decât cancerul și accidentele de circulație, luate la un loc.
În majoritatea cazurilor, hipertensiunea este o afecțiune frecvent asimptomatică, fără manifestări distincte. De cele mai multe ori, boala este descoperită la un control medical făcut pentru alte probleme de sănătate când majoritatea pacienților rămân surprinși de afecțiunea pe care nici nu o bănuiau. Unele persoane încep să gândească la tensiune abia atunci când presiunea sângelui „ticăie ca o bombă cu ceas“ sau atunci când au loc frecvente sângerări nazale, dureri inexplicabile de cap, mai ales dimineața, cu amețeli și vertij la ridicarea din pat, zgomote sau vâjâieli în urechi, palpitații, oboseală neobișnuită, cu gâfâieli după orice efort fizic, apariția unor puncte luminoase în câmpul vizual (popular denumite „stele verzi“), încețoșarea vederii, tulburări de echilibru, somnolență și chiar senzația de amorțeli ale feței, limbii și ale degetelor.
Statisticile medicale arată că hipertensiunea arterială se plasează pe primul loc pe lista cauzelor de deces pe plan mondial, fiind cea mai răspândită boală a omenirii, care ucide circa 20% din populația adultă. Se consideră că această boală și complicațiile sale fac mai multe victime decât cancerul și accidentele de circulație luate la un loc.
Pe glob ar exista circa 1 miliard de locuitori bolnavi de hipertensiune, dintre care mor anual peste 7 milioane persoane. După unele calcule rezultă că, până în anul 2025, frecvența bolii va ajunge la 60% din populația adultă de pe pământ.
Fără o statistică riguroasă, se apreciază că în România ar exista peste 39% locuitori bolnavi de hipertensiune, cu incidență mai mare în zona rurală (42,7%) decât în zona urbană (37,9%). Cel mai frecvent, boala este depistată în București și în județele din Banat.
Din nefericire, rata mortalității cauzate de hipertensiune și de alte boli cardiovasculare a ajuns în România la 61% din numărul total de decese, în timp ce în Uniunea Europeană este de numai 37%.
Frecvența bolii este într-o continuă creștere, paralel cu intensificarea vieții stresante a zilelor noastre, cu ore lungi de muncă și cu o alimentație necorespunzătoare, în care intervin produsele de tip fast-food, încărcate cu grăsimi animale și sare. Cea mai rapidă creștere, în valori procentuale, are loc la anumite grupări etnice, precum cele de origine sud-asiatice, africane și caraibiene, datorită trecerii, treptate sau forțate, la stilul de viață modernă.
