Rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale va fi decisiv pentru echilibrul puterilor în această ţară de la Marea Adriatică, odată cu apropierea legislativelor anticipate convocate pentru 11 iunie după luni de blocaj, cu un guvern cenzurat care se ocupă doar de problemele curente.
Potrivit proiecţiilor ONG-ului CeMI acoperind aproape toate secţiile de votare, Jakov Milatovic, 36 de ani, a obţinut în jur de 60% din voturi, faţă de 40% pentru rivalul său.
"Îl felicit pe noul preşedinte Jakov Milatovic", un economist pro-european, a declarat presei Ana Nenezic, directorul acestui ONG.
Pe străzile capitalei Podgoriţa şi din alte oraşe ţării, partizanii candidatului mişcării "Europa acum" au sărbătorit victoria lui aprinzând focuri de artificii şi claxonând.
Milo Djukanovic este prezent pe scena politică muntenegreană de peste 30 de ani, fiind în mai multe rânduri prim-ministru sau preşedinte.
Acesta este cel mai mare eşec personal de la înfrângerea istorică a partidului său, Partidul Democrat al Socialiştilor (DPS), la ultimele alegeri legislative din 2020. De atunci, ţara merge din criză în criză, odată cu căderea a două guverne.
"Sunt convins de victoria mea", a declarat Jakov Milatovic la vot. "Va reprezenta înfrângerea finală a simbolului vechiului regim" şi "vom face un pas uriaş spre un Muntenegru reconciliat, mai bogat şi mai drept".
Potrivit analiştilor, Jakov Milatovic a putut conta pe voturile alegătorilor dornici de schimbare.
Milo Djukanovic a venit la conducere în urmă cu 29 de ani, susţinut de preşedintele sârb de atunci Slobodan Milosevic.
Însă, pe măsură ce Serbia devenea o paria pe scena internaţională, Djukanovic a ştiut să se distanţeze de Belgrad. El s-a apropiat de Occident şi a obţinut independenţa Muntenegrului în urma unui referendum din 2006.
Sub conducerea lui Milo Djukanovic şi a partidului său, Muntenegru a aderat la NATO, a devenit candidat la aderarea în Uniunea Europeană şi a ieşit din sfera de influenţă rusă.
Însă detractorii săi îl acuză de corupţie generalizată şi de legături cu crima organizată, ceea ce Djukanovic dezminte cu fermitate.
Milo Djukanovic şi-a desfăşurat campania electorală punând sub semnul întrebării sinceritatea ancorării europene a contracandidatului său şi a mişcării sale "Europa acum", acuzându-l totodată că este vulnerabil la ingerinţa sârbă.
La care Jakov Milatovic a răspuns că "prioritatea sa numărul unu pentru Muntenegru este aderarea deplină la Uniunea Europeană". El a mai spus că este în favoarea unor "bune relaţii cu Serbia, precum şi cu toate naţiunile din Balcanii de Vest".
De ani de zile, Milo Djukanovic caută să limiteze influenţa Serbiei şi să consolideze o identitate naţională separată de Muntenegru - o sarcină deloc uşoară într-o ţară în care un sfert dintre cei circa 620.000 de locuitori se identifică drept sârbi.
Jakov Milatovic, fost angajat al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a intrat în politică devenind ministru al dezvoltării economice, în primul guvern format după alegerile legislative din 2020.
Calificat drept populist de unii, acest tată a trei copii s-a făcut apreciat în special după ce a impus un program economic controversat ce practic a dublat salariul minim al muntenegrenilor la 450 de euro.
Pentru numeroşi alegători, scrutinul ar trebui să ducă la condiţii economice mai bune în Muntenegru, care suferă, la fel ca celelalte ţări din Balcani, de un exod al tinerilor.
În orice caz, preşedintele ţării are în principal un rol de reprezentare şi prim-ministrul este cel care deţine principalele pârghii ale puterii.
