Scena politică din Muntenegru a fost bulversată duminică seară de înfrângerea în alegerile prezidențiale a veteranului Milo Djukanovic, după trei decenii de domnie în micuța țară balcanică, în fața noului venit Jakov Milatovic, comentează AFP.
Rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale va fi decisiv pentru echilibrul puterilor în această țară de la Marea Adriatică, odată cu apropierea legislativelor anticipate convocate pentru 11 iunie după luni de blocaj, cu un guvern cenzurat care se ocupă doar de problemele curente.
Potrivit proiecțiilor ONG-ului CeMI acoperind aproape toate secțiile de votare, Jakov Milatovic, 36 de ani, a obținut în jur de 60% din voturi, față de 40% pentru rivalul său.
"Îl felicit pe noul președinte Jakov Milatovic", un economist pro-european, a declarat presei Ana Nenezic, directorul acestui ONG.
Pe străzile capitalei Podgorița și din alte orașe țării, partizanii candidatului mișcării "Europa acum" au sărbătorit victoria lui aprinzând focuri de artificii și claxonând.
Milo Djukanovic este prezent pe scena politică muntenegreană de peste 30 de ani, fiind în mai multe rânduri prim-ministru sau președinte.
Acesta este cel mai mare eșec personal de la înfrângerea istorică a partidului său, Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), la ultimele alegeri legislative din 2020. De atunci, țara merge din criză în criză, odată cu căderea a două guverne.
"Sunt convins de victoria mea", a declarat Jakov Milatovic la vot. "Va reprezenta înfrângerea finală a simbolului vechiului regim" și "vom face un pas uriaș spre un Muntenegru reconciliat, mai bogat și mai drept".
Potrivit analiștilor, Jakov Milatovic a putut conta pe voturile alegătorilor dornici de schimbare.
Milo Djukanovic a venit la conducere în urmă cu 29 de ani, susținut de președintele sârb de atunci Slobodan Milosevic.
Însă, pe măsură ce Serbia devenea o paria pe scena internațională, Djukanovic a știut să se distanțeze de Belgrad. El s-a apropiat de Occident și a obținut independența Muntenegrului în urma unui referendum din 2006.
Sub conducerea lui Milo Djukanovic și a partidului său, Muntenegru a aderat la NATO, a devenit candidat la aderarea în Uniunea Europeană și a ieșit din sfera de influență rusă.
Însă detractorii săi îl acuză de corupție generalizată și de legături cu crima organizată, ceea ce Djukanovic dezminte cu fermitate.
Milo Djukanovic și-a desfășurat campania electorală punând sub semnul întrebării sinceritatea ancorării europene a contracandidatului său și a mișcării sale "Europa acum", acuzându-l totodată că este vulnerabil la ingerința sârbă.
La care Jakov Milatovic a răspuns că "prioritatea sa numărul unu pentru Muntenegru este aderarea deplină la Uniunea Europeană". El a mai spus că este în favoarea unor "bune relații cu Serbia, precum și cu toate națiunile din Balcanii de Vest".
De ani de zile, Milo Djukanovic caută să limiteze influența Serbiei și să consolideze o identitate națională separată de Muntenegru - o sarcină deloc ușoară într-o țară în care un sfert dintre cei circa 620.000 de locuitori se identifică drept sârbi.
Jakov Milatovic, fost angajat al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a intrat în politică devenind ministru al dezvoltării economice, în primul guvern format după alegerile legislative din 2020.
Calificat drept populist de unii, acest tată a trei copii s-a făcut apreciat în special după ce a impus un program economic controversat ce practic a dublat salariul minim al muntenegrenilor la 450 de euro.
Pentru numeroși alegători, scrutinul ar trebui să ducă la condiții economice mai bune în Muntenegru, care suferă, la fel ca celelalte țări din Balcani, de un exod al tinerilor.
În orice caz, președintele țării are în principal un rol de reprezentare și prim-ministrul este cel care deține principalele pârghii ale puterii.
