Summitul NATO, la final | Șefii de stat: „Am suspendat orice cooperare practică civilă și militară cu Rusia”

Șefii de stat și de guvern participanți la summit asigură că rămân "ferm angajați față de Tratatul de la Washington" (fondator al NATO), inclusiv în privința faptului că "un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor, așa cum este înscris în Articolul 5" al tratatului.

"Ne confruntăm cu amenințări cu mai multe fațete, cu o concurență sistemică din partea puterilor autoritare care încearcă să se afirme, precum și cu provocări în creștere pentru securitatea țărilor noastre și a cetățenilor noștri, din toate direcțiile strategice. Acțiunile agresive ale Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității euro-atlantice; terorismul în toate formele și manifestările sale rămâne o amenințare persistentă pentru noi toți. Actori statali și nestatali subminează ordinea internațională bazată pe reguli și încearcă să submineze democrația din întreaga lume. Instabilitatea observată dincolo de granițele noastre favorizează, de asemenea, migrația neregulată și traficul de persoane", constată participanții la summit.

Comunicatul enumeră între provocări "influența crescândă și politicile internaționale ale Chinei", asigurând că aliații vor "interacționa cu China pentru a apăra interesele de securitate ale Alianței", precum și "amenințări cibernetice și hibride, alte amenințări asimetrice, inclusiv campanii de dezinformare, utilizarea rău intenționată a tehnologiilor emergente și a unor tehnologii perturbatoare din ce în ce mai sofisticate".

În același timp, "progresele rapide în spațiu ne afectează securitatea", proliferarea armelor de distrugere în masă și "erodarea arhitecturii de control al armelor subminează, de asemenea, securitatea noastră colectivă", iar "schimbările climatice sunt un factor de multiplicare a amenințărilor cu implicații asupra securității Alianței", notează participanții la summit.

În acest context, liderii NATO anunță aprobarea "astăzi, în cadrul NATO 2030, a unei agende transatlantice pentru viitor", care "completează și extinde adaptarea politică și militară în curs, consolidează capacitatea noastră de a îndeplini cele trei sarcini esențiale și contribuie la consolidarea Alianței noastre și la pregătirea pentru viitor".

Participanții își reiterează "angajamentul de a menține un mix adecvat de capabilități nucleare, convenționale și de apărare antirachetă pentru descurajare și apărare, precum și față de angajamentul de investiții în apărare din 2014, în totalitate".

Liderii se angajează de asemenea să crească "reziliența, care rămâne o responsabilitate națională", și să adopte "o abordare mai integrată și mai bine coordonată, în concordanță cu angajamentul nostru colectiv în temeiul articolului 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, de a reduce vulnerabilitățile și de a ne asigura că militarii noștri pot opera eficient pe timp de pace, criză și conflicte".

"Agenda NATO 2030 stabilește un nivel mai înalt de ambiție pentru NATO și oferă orientări clare privind continuarea adaptării pentru a aborda amenințările și provocările existente, noi și viitoare, pe baza adaptării politice și militare continue a Alianței. Pentru a implementa agenda NATO 2030, cele trei sarcini esențiale și următorul Concept Strategic necesită resurse adecvate, prin cheltuieli naționale pentru apărare și finanțare comună. Pe baza cerințelor, suntem de acord să majorăm aceste resurse, inclusiv dacă este necesar prin finanțarea comună NATO, începând cu 2023, ținând cont de sustenabilitate, accesibilitate și responsabilitate. Când ne vom întâlni în 2022, vom conveni, alături de Conceptul Strategic, asupra cerințelor specifice de finanțare suplimentară până în 2030 și implicațiilor în materie de resurse pentru bugetul militar al NATO, a programului NATO de investiții în securitate și a bugetului civil, și vom identifica eventuale măsuri de eficientizare", se arată în comunicat.

Participanții la summit menționează pe de altă parte că "de mai bine de 25 de ani NATO se preocupă de construirea unui parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC), iar în timp ce NATO își respectă angajamentele internaționale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea și angajamentele stipulate în documentele convenite și care stau la baza relației NATO-Rusia".

"Ne reafirmăm deciziile față de Rusia convenite la summitul din Țara Galilor din 2014 și la toate reuniunile noastre ulterioare ale NATO. Am suspendat orice cooperare practică civilă și militară cu Rusia, rămânând în același timp deschiși dialogului politic. Până când Rusia nu va demonstra respectarea dreptului internațional și a obligațiilor și responsabilităților sale internaționale, nu poate exista o revenire la 'business as usual'. Vom continua să răspundem la deteriorarea mediului de securitate prin întărirea poziției noastre de descurajare și apărare, inclusiv printr-o prezență avansată în partea de est a Alianței. NATO nu caută confruntarea și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Deciziile pe care le-am luat sunt pe deplin în concordanță cu angajamentele noastre internaționale și, prin urmare, nu pot fi considerate de nimeni ca fiind în contradicție cu Actul fondator NATO-Rusia", se subliniază în comunicat.

Acesta mai arată că "dezvoltarea dispozitivului militar în mai multe domenii de către Rusia, postura sa mai asertivă, capacitățile sale militare inovatoare și activitățile provocatoare, inclusiv în apropierea granițelor NATO, precum și exercițiile sale de mare anvergură fără preaviz, continuarea întăririi militare în Crimeea, desfășurarea de rachete moderne cu capacitate duală în Kaliningrad, integrarea militară cu Belarus și încălcările repetate ale spațiului aerian al aliaților NATO amenință din ce în ce mai mult securitatea zonei euro-atlantice și contribuie la instabilitate de-a lungul frontierelor NATO și nu numai".

Comunicatul insistă că "Rusia a continuat să-și diversifice arsenalul nuclear, inclusiv prin implementarea unei game de sisteme de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune destinate să exercite o acțiune coercitivă asupra NATO. Rusia și-a recapitalizat aproximativ 80% din forțele strategice nucleare și își extinde capacitățile nucleare, urmărind să se doteze cu arme noi și destabilizatoare și o gamă diversă de sisteme cu dublă capacitate. Rusia continuă să folosească o retorică nucleară agresivă și iresponsabilă și a sporit importanța pe care o acorda deja exercițiilor convenționale destabilizatoare, care includ sisteme cu capacitate duală. Strategia nucleară a Rusiei și modernizarea, diversificarea și extinderea sistemelor de arme nucleare, inclusiv creșterea calitativă și cantitativă a armelor sale nucleare non-strategice, contribuie tot mai mult la o postură mai agresivă de intimidare strategică. Vom continua să conlucrăm îndeaproape pentru a aborda toate amenințările și provocările ridicate de Rusia", conchid participanții la summit.

Aceștia își reiterează în același timp "sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional" și cer Rusiei, "în conformitate cu angajamentele sale internaționale, să retragă forțele pe care le-a staționat în cele trei țări fără acordul lor".

"Condamnăm cu tărie și nu vom recunoaște anexarea ilegală și nelegitimă a Rusiei la Crimeea și denunțăm ocuparea temporară a acesteia. Abuzurile și încălcările drepturilor omului împotriva tătarilor din Crimeea și a membrilor altor comunități locale trebuie să înceteze. Recenta întărire a dispozitivului său militare și activitățile de destabilizare ale Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia au intensificat și mai mult tensiunile și au subminat securitatea. Facem apel la Rusia să pună capăt acestei întăriri a dispozitivului său militar și să nu mai restricționeze navigația în anumite părți ale Mării Negre", notează liderii NATO.

Ei cer de asemenea Rusiei "să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a problemei Transnistriei", exprimându-și hotărârea de a "sprijini reformele democratice ale Republicii Moldova și de a-i oferi asistență prin inițiativa NATO de întărire a capacităților de apărare și de securitate".

Comunicatul amintește că "după aproape 20 de ani, operațiunile militare ale NATO în Afganistan se apropie de sfârșit". "I-am privat pe teroriști de un sanctuar de unde să planifice atacuri împotriva țărilor noastre, am ajutat Afganistanul să își construiască instituțiile de securitate și am instruit, consiliat și asistat Forțele Naționale Afgane de Apărare și Securitate; aceștia își asumă acum întreaga responsabilitate pentru securitatea din țara lor", afirmă participanții la summit, care aduc totodată "un omagiu celor care și-au pierdut viața sau au fost răniți" și își exprimă "profunda recunoștință pentru toți bărbații și femeile care au slujit sub stindardul NATO, precum și familiilor lor".

"Descurajarea și apărarea sunt în centrul Alianței, susținute de articolul 5 din Tratatul de la Washington și de o legătură transatlantică durabilă. Suntem uniți și hotărâți în capacitatea și angajamentul nostru de a ne apăra reciproc. Vom menține și vom dezvolta în continuare întreaga gamă de forțe și capacități pregătite necesare pentru a asigura o descurajare și apărare credibile și vom oferi Alianței o gamă largă de opțiuni pentru a ne adapta răspunsul la circumstanțe specifice și pentru a răspunde oricăror amenințări, din partea unor actori statali și nestatali, de oriunde și oriunde ar apărea", insistă participanții.

Comunicatul mai consemnează între altele că NATO nu are "intenția de a lansa rachete nucleare terestre în Europa" și că aliații "salută înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență în România".

Documentul face referire și la cazurile de război hibrid, în care "Consiliul ar putea decide să invoce articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca în cazul unui atac armat. NATO și aliații vor continua să se pregătească, să descurajeze și să se apere împotriva amenințărilor hibride", scriu participanții la summit.

Similar, aceștia consideră că "atacurile înspre, din sau în spațiu prezintă o provocare clară pentru securitatea Alianței, al cărei impact ar putea amenința prosperitatea, securitatea și stabilitatea națională și euro-atlantică și ar putea fi la fel de nocive pentru societățile moderne ca un atac convențional" . "Astfel de atacuri ar putea duce la invocarea Articolului 5", atenționează liderii, o decizie cu privire la momentul în care astfel de atacuri ar duce la invocarea articolului 5 "urmând a fi luată de Consiliul Nord-Atlantic de la caz la caz".

Participanții la summit își reafirmă "angajamentul de a continua să asigure o capacitate NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD), de a continua asigurarea misiunii principale a Alianței de apărare colectivă și de a conferi protecție completă tuturor populațiilor, teritoriului și forțelor europene ale NATO împotriva amenințării tot mai mari pe care o reprezintă proliferarea rachetelor balistice". Comunicatul subliniază în acest sens că apărarea antibalistică a NATO este "pur defensivă, iar scopul și principiile sale politice rămân neschimbate de la summitul de la Lisabona din 2010". "Apărarea antirachetă poate completa rolul armelor nucleare în descurajare, nu le poate substitui", amintesc aliații.

Apărarea antibalistică a NATO "se bazează pe contribuții naționale voluntare, în special mijloacele SUA din România, Turcia, Spania și Polonia înscriindu-se în abordarea adaptivă pe etape pentru o apărare antirachetă a Europei, precum și pe sistemul său de comandă și control, singura componentă eligibilă pentru finanțare comună", notează comunicatul, care mai insistă că BMD a NATO "nu este îndreptată împotriva Rusiei și nu va submina descurajarea strategică a Rusiei", fiind "destinată să asigure apărarea împotriva potențialelor amenințări care provin din afara zonei euro-atlantice".

"Salutăm și susținem pe deplin acordul dintre Statele Unite și Federația Rusă de prelungire a noului Tratat START pentru cinci ani. Aliații NATO consideră că noul Tratat START contribuie la stabilitatea internațională, iar aliații își exprimă din nou sprijinul ferm pentru punerea sa în aplicare și pentru dialogul timpuriu și activ cu privire la modalitățile de îmbunătățire a stabilității strategice", afirmă participanții.

În același timp, aceștia menționează că "Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP) rămâne bastionul esențial împotriva proliferării armelor nucleare, piatra de temelie a arhitecturii globale de neproliferare nucleară și dezarmare, precum și cadrul pentru cooperare internațională în distribuirea beneficiilor utilizării pașnice a energiei, științei și tehnologiei nucleare. Aliații rămân ferm angajați față de implementarea integrală a TNP în toate aspectele sale, ca platformă de neînlocuit".

Comunicatul "salută discuțiile substanțiale dintre participanții la Planul de Acțiune Comprehensivă Comună (JCPoA) și separat cu Statele Unite pentru o revenire reciprocă la respectarea JCPoA de către Statele Unite și Iran". "Este vital ca Iranul să mențină spațiul pentru aceste discuții evitând orice nouă escaladare", notează participanții.

Aliații rămân profund preocupați de evoluțiile din Belarus din august 2020, afirmând că "politicile și acțiunile Belarusului au implicații asupra stabilității regionale și au încălcat principiile care stau la baza parteneriatului nostru" și asigurând că "NATO va rămâne vigilentă și va monitoriza implicațiile asupra securității Alianței".

"Devierea inacceptabilă a unui avion civil în mai 2021 și arestarea ulterioară a unui jurnalist și a partenerei sale care călătoreau la bord au pus în pericol siguranța civililor și au constituit un afront grav în ce privește disidența politică și libertatea presei. Susținem investigațiile independente, inclusiv de către Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI). Susținem măsurile luate de aliați individual și colectiv ca răspuns la acest incident. Facem apel la Belarus să respecte dreptul internațional, să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale și să elibereze imediat și necondiționat toți deținuții politici, inclusiv pe cei care aparțin Uniunii polonezilor din Belarus. Un Belarus democratic, suveran și stabil este în interesul nostru al tuturor", subliniază participanții la summit.

"Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internațională bazată pe reguli și pentru domeniile relevante pentru securitatea Alianței", consemnează totodată comunicatul, care mai notează că "China își extinde rapid arsenalul nuclear", este "opacă în implementarea modernizării sale militare" și "cooperează militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții ruse în zona euro-atlantică". "Rămânem preocupați de lipsa frecventă de transparență a Chinei și de utilizarea dezinformării. Solicităm Chinei să își respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în domeniile spațial, cibernetic și maritim, în concordanță cu rolul său de putere majoră", scriu aliații.

Aceștia adaugă că "NATO menține un dialog constructiv cu China, acolo unde este posibil". "Pe baza intereselor noastre, salutăm oportunitățile de a interacționa cu China în domenii relevante pentru Alianță și în ce privește provocările comune, cum ar fi schimbările climatice. Aliații îndeamnă China să se angajeze în mod real în dialog, consolidarea încrederii și măsuri de transparență cu privire la capacitățile și doctrina sa nucleară. Transparența și înțelegerea reciprocă ar fi benefice atât pentru NATO, cât și pentru China", notează comunicatul.

Aliații remarcă de asemenea că "schimbările climatice sunt una dintre provocările definitorii ale vremurilor noastre" și afirmă că pentru a spori gradul de conștientizare, NATO va efectua evaluări anuale ale impactului schimbărilor climatice asupra mediului său strategic, precum și asupra misiunilor și operațiunilor". Pentru a se adapta la schimbările climatice, NATO va include considerații privind schimbările climatice în întregul său spectru de lucru, de la planificarea apărării și dezvoltarea capacităților până la pregătirea civilă și exerciții, se arată în comunicat.

Aliații își reafirmă, în fine, angajamentul față de politica NATO a ușilor deschise, în temeiul articolului 10 din Tratatul de la Washington, "care a fost un succes istoric" și reiterează "decizia luată la Summitul de la București din 2008 conform căreia Georgia și Ucraina vor deveni membre ale Alianței, prin Planul de acțiune pentru aderare (MAP) ca parte integrantă a procesului", "fiecare partener fiind judecat după propriile sale merite".

"Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol în relația transatlantică și am stabilit direcția pentru adaptarea continuă a Alianței către 2030 și mai departe. Așteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim din nou în Spania în 2022, iar apoi în Lituania", conchid aliații, potrivit AGERPRES.