STUDIU. Carantina totală ne îngrașă

Foto arhivă
Un studiu recent sugerează că un efect important al restricțiilor precum carantina totală este creșterea considerabilă a masei corporale.
Cercetători de la Health eHeart Study au efectuat un studiu asupra unui număr de 269 de adulți din 37 de state americane și din Districtul Columbia care s-au oferit voluntar să transmită cercetătorilor datele cu privire la masa lor corporală prin intermediul unor cântare inteligente conectate la Bluetooth.
Jumătate dintre voluntari au fost bărbați, 77% de rasă albă, iar vârsta medie a fost de 52 de ani.
Un raport publicat luni în JAMA Network Open arată că participanții la acest studiu au luat "constant" în greutate după intrarea în vigoare a restricțiilor de circulație și a izolării la domiciliu, indiferent de starea lor de sănătate sau de regiunea în care locuiau. În medie, voluntarii au acumulat 270 de grame la fiecare 10 zile (în jur de 700 de grame pe lună).
Autorii studiului admit faptul că este posibil ca posesorii de cântare inteligente cu conexiune Bluetooth să nu fie reprezentativi pentru populația generală.
Ei afirmă însă că "este important să identificăm consecințele negative pe care restricțiile de tip lockdown le pot avea asupra populației". De asemenea, "datele demonstrează că se impune identificarea unor strategii convergente pentru a combate creșterea în greutate, precum promovarea unor diete sănătoase și căutarea unor modalități de intensificare a activității fizice, în contextul în care autoritățile locale iau în calcul noi interdicții ca urmare a crizei generate de coronavirus și alte posibile pandemii viitoare.
Frecvența accidentelor vasculare cerebrale la pacienții cu COVID-19 din SUA este de sub 1%
Noi studii arată că mai puțin de 1% din totalul pacienților spitalizați ca urmare a contractării virusului SARS-COV-2 au suferit accidente vasculare cerebrale ca urmare a prezenței cheagurilor în vasele de sânge din creier, pe parcursul primelor nouă luni ale pandemiei de coronavirus în Statele Unite.
Potrivit cercetărilor prezentate de dr. Saate Shakil, de la Universitatea din Washington din Seattle, vineri, la Conferința internațională asupra accidentelor vasculare organizată de Asociația Americană pentru Accidente Vasculare, 160 din 21.073 de pacienți spitalizați din martie până în noiembrie au suferit accidente vasculare ischemice, cu un risc general de aproximativ 0,75%, scrie Agerpres.
Datele, strânse de Asociația Americană a Inimii, au arătat că persoanele care au suferit accidente vasculare erau mai în vârstă, mai frecvent bărbați decât femei și predispuși la afecțiuni medicale care cresc riscul unui accident vascular. Riscurile variază și în funcție de rasă, pacienții de culoare non-hispanici având un risc mai mare decât cei hispanici și albi non-hispanici.
Dr. Shakil a subliniat ca frecvența accidentelor vasculare ischemice la pacienții COVID-19 era mai ridicată în perioada incipientă a pandemiei (între 0.9% și 2%) și au fost afectați și mulți pacienți mai tineri infectați cu SARS-COV-2.
Ca urmare, Organizația Mondială a Sănătății, Institutul Național pentru Sănătate al SUA și alte organizații sanitare de renume au emis orientări care recomandă utilizarea unor medicamente pentru fluidizarea sângelui în vederea împiedicării formării cheagurilor de sânge și accidentelor vasculare cerebrale la pacienții spitalizați ca urmare a infectării cu virusul SARS-COV-2.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























