Aceste medicamente NU au niciun efect!

Descoperirea ''nu susține utilizarea pe scară largă a statinelor la populația cu vârstă avansată și foarte avansată'', au notat autorii cercetării.

Aceste medicamente, prescrise la nivel mondial pentru scăderea nivelului colesterolui din organism, sunt eficiente numai în cazul unor grupuri de persoane, susțin oamenii de știință.

Însă, unii experți pun la îndoială concluziile prezentate recent.

Prin noul studiu, publicat în jurnalul științific The British Medical Journal, cercetătorii au dorit să afle dacă tratamentul cu statine este asociat cu o reducere a riscului de afecțiuni cardiovasculare și deces la persoanele în vârstă - 75-84 de ani - și foarte în vârstă - 85 de ani și peste - cu sau fără diabet.

O echipă de oameni de știință din Spania a analizat date prelevate de la aproape 47.000 de persoane cu vârsta medie de 77 de ani. Participanții au fost monitorizați, în medie, 5,6 ani pentru a se afla dacă au dezvoltat boala cardiovasculară (BCV) - afecțiune coronariară, angină, infarct și accident vascular cerebral - sau dacă au decedat.

Studiul a fost unul observațional și, prin urmare, nu se poate trage o concluzie fermă cu privire la cauză și efect. Însă, autorii au concluzionat că în cazul participanților cu vârsta peste 74 de ani, care nu erau diagnosticați cu diabet de tip 2, tratamentul cu statine nu a fost asociat cu o reducere a riscului de BCV sau de deces.

Totuși, în cazul subiecților diagnosticați cu diabet, a fost observată o asociere semnificativă între administrarea de statine și reducerea incidenței BCV și a cazurilor de deces.

''Aceste rezultate nu recomandă utilizarea pe scară largă a statinelor la populația în vârstă și foarte în vârstă, însă susțin tratamentul în cazul celor diagnosticați cu diabet, cu vârsta sub 85 de ani'', au notat autorii.

Comentând concluziile, Tim Chico, profesor de medicină cardiovasculară la Universitatea din Sheffield, Marea Britanie, a declarat că ''acest studiu nu ne poate spune dacă statinele reduc sau nu riscul de deces sau de boală cardiovasculară la vârstnici''.

''Acest studiu nu mă ajută să mă decid dacă o persoană vârstnică ar trebui sau nu să ia statine, ceea ce ar trebui să fie, ca întotdeauna, o decizie comună între pacient și doctor, bazată pe o discuție clară și deschisă cu privire la beneficiile și riscurile implicate și care ar trebui să includă discuții privind alte metode prin care poate fi redus riscul de boală cardiovasculară, cum ar fi activitatea fizică și dieta'', a adăugat Chico.

Profesor Colin Baigent din cadrul Universității Oxford, a declarat la rândul său că ''problema acestui tip de studiu, care utilizează înregistrări obținute în urma analizelor de rutină, este faptul că reprezintă un mod foarte nesigur de a determina efectele statinelor asupra riscului de infarct și de accident vascular cerebral''.

''Singura metodă adecvată este un studiu clinic în care persoanele sunt repartizate în mod aleatoriu, (în grupuri) cu statine și fără statine'', a precizat Baigent.

În anul 2014, reprezentanții Institutului Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord a recomandat extinderea numărului de pacienți care ar trebui să ia statine pentru prevenirea infarctului și a accidentului vascular cerebral, notează Press Association. Organismul din domeniul sanitar a sugerat că doi din cinci adulți din Marea Britanie ar trebui să primească statine decontate de Serviciul Național de Sănătate (NHS).