Deciziile care subminează drepturile comunității naționale maghiare vor face ca în perioada următoare pentru Ungaria să devină dificilă luarea unor decizii care înseamnă sacrificii pentru sprijinirea Ucrainei, a declarat ministrul ungar de externe și al comerțului exterior, Péter Szijjártó, luni, la Bruxelles, relatează MTI.
La conferința de presă susținută în pauza ședinței consiliului UE pentru afaceri externe, șeful diplomației ungare a declarat că și de data aceasta, subiectul principal a fost războiul din Ucraina. “Văd că, deși a început un nou an, atitudinea de război nu se schimbă și predomină aceeași atmosferă de război”, a spus Szijjártó.
Ca exemplu, ministrul ungar a menționat că înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a propus ca blocul să aloce încă 500 de milioane de euro din cadrul Instrumentului European pentru Pace pentru finanțarea transporturilor de arme către Ucraina și să contribuie cu 45 de milioane de euro la operarea misiunii de instruire a armatei ucrainene.
“Poziția noastră este clară: este nevoie de pace, cât mai curând posibil. (…) Cu cât cineva se află mai departe de Ucraina din punct de vedere geografic, cu atât mai puțin simte în mod direct efectele războiului, prin urmare, este posibil să existe cu atât mai puțin angajament pentru obținerea păcii cât mai curând posibil”, a spus Péter Szijjártó.
“Orice decizie care ar putea duce la prelungirea sau potențiala escaladare a războiului este împotriva intereselor noastre, de aceea, nu credem că este o idee bună să creștem livrările de arme, dar în același timp, nu împiedicăm implementarea deciziilor Uniunii Europene în acest sens”, a afirmat oficialul ungar.
Péter Szijjártó a vorbit, de asemenea, despre problema “atacurilor concentrate și grave” care au loc împotriva comunității naționale maghiare din Ucraina.
Ministrul ungar de externe a spus: Este inadmisibil ca directori de școli și profesori de naționalitate maghiară să fie concediați brusc, în număr mare, fără nicio justificare, iar instituțiile să fie obligate la înlăturarea simbolurilor naționale maghiare. “Toate acestea sunt semne ale unui atac anti-maghiar grav, concentrat”, a avertizat politicianul.
“Toate aceste lucruri sunt inacceptabile, iar în acest sens, măsuri ar trebui luate nu numai de către noi, maghiarii, ci și de către Uniunea Europeană. Este inadmisibil să susții că aceasta este o problemă bilaterală”, a adăugat Szijjártó.
Ministrul ungar de externe a subliniat că în calitatea sa de țară candidată la aderarea la UE, Ucraina trebuie să respecte regulile comunității, iar asigurarea drepturilor minorităților naționale este o valoare și o obligație comună.
Ministrul a subliniat că s-a așteptat ca în timpul negocierilor de aderare situația comunităților naționale din Ucraina să se îmbunătățească. Cu toate acestea, regulile adoptate în decembrie creează o situație și mai gravă, iar împreună cu atacurile legale serioase ce au loc reprezintă un motiv serios de îngrijorare. Potrivit politicianului maghiar, ar trebui să se revină la legile aflate în vigoare în 2015.
“Atacurile concentrate care au loc împotriva maghiarilor și măsurile anti-maghiare vor face ca în perioada următoare pentru Ungaria să devină dificilă luarea unor decizii care înseamnă sacrificii pentru sprijinul Ucrainei”, a declarat Péter Szijjártó.
“Prin urmare, ne așteptăm ca Ucraina să respecte drepturile comunității naționale maghiare, (…) și ne așteptăm, de asemenea, ca și Uniunea Europeană să acționeze în acest sens”, a adăugat ministrul.
Uniunea Europeană a acordat luni 500 de milioane de euro pentru livrările de arme către Ucraina și a alocat 45 de milioane de euro pentru formarea militarilor ucraineni în UE. Miniștrii de externe ai UE, reuniți la Bruxelles, au convenit să deblocheze aceste două linii de finanțare din Fondul European pentru Pace și au vorbit prin videoconferință cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba.
Această sumă ridică la 3,6 miliarde de euro asistența financiară militară acordată Ucrainei prin Fondul European pentru Pace (EPF), la care se adaugă finanțarea bilaterală a statelor membre, asupra căreia nu toate comunică.
