Actual· 5 min citire

Decizii majore în ședința CSAT: România va cumpăra avioane F-35 - Ce alte măsuri au fost anunțate

Ședință CSAT la palatul Cotorceni/ Administrația Prezidențială

Ședință CSAT la palatul Cotorceni/ Administrația Prezidențială

Publicat11 apr. 2023, 07:24
Actualizat11 apr. 2023, 12:50

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit, marți, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis. Este prima ședință de acest tip din acest an convocată de șeful statului. Printre temele de pe agendă s-au numărat riscurile de securitate din Marea Neagră, criza din Republica Moldova, dar și noi investiții la nivelul Armatei Române. La discuții au participat și premierul Nicolae Ciucă, șefii celor două servicii de informații din România, șeful Statului Major General și o parte din miniștrii din Cabinetul Ciucă.

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării care a avut loc, marți, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, s-a încheiat după aproape două ore de discuții.

Administrația prezidențială a publicat concluziile ședinței CSAT, printre care și faptul că modernizarea Forțelor Aeriene va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35.

Iată comunicatul integral:

"Marți, 11 aprilie 2023, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.

Agenda reuniunii s-a axat, în principal, pe situația de securitate din regiunea Mării Negre și pe implicațiile pentru România, pe fondul celor mai recente evoluții, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, al intervențiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova, precum și în contextul perspectivelor de continuare a sprijinului NATO, al Uniunii Europene și al comunității internaționale pentru Ucraina.

România continuă să acționeze ferm, unitar și eficient, alături de aliații și partenerii săi, în promovarea securității și a stabilității în regiunea Mării Negre – o zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Reperul fundamental de acțiune rămâne cel al asigurării securității naționale, iar sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova contribuie direct la consolidarea securității României.

În perspectiva Summitului NATO de la Vilnius, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-au asigurat că procesele de implementare a măsurilor cu caracter istoric, adoptate anul trecut la Madrid, privind consolidarea pe termen lung a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic și la Marea Neagră, aflate în derulare, vor fi pe deplin definitivate.

În același timp, menținerea unui sprijin consistent și multidimensional pentru Ucraina, în cadrul NATO și al Uniunii Europene, este de importanță critică pentru asigurarea succesului eforturilor de apărare ale acestui stat, atât în prezent, cât și pe termen lung.

Membrii Consiliului au stabilit, totodată, că efortul țării noastre trebuie să continue să fie unul cuprinzător, care să asigure sprijinul necesar și pentru ceilalți parteneri vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând, despre Republica Moldova, care, după Ucraina, este cea mai expusă agresiunilor și presiunilor ruse.

De la declanșarea războiului de la granițele noastre, Republica Moldova este supusă unor presiuni pe multiple planuri, cu scopul de a diminua susținerea exprimată de cetățenii săi pentru un curs pro-european ferm, pentru reforme, pentru democrație și prosperitate.

În plus, Republica Moldova este ținta unor acțiuni hibride de destabilizare, de o intensitate și o complexitate fără precedent. Membrii Consiliului au accentuat, în reuniunea de astăzi, modul profesionist, democratic și responsabil în care aceste acțiuni au fost gestionate de autoritățile de la Chișinău.

În acest context, au fost analizate modalitățile optime de continuare a unei susțineri hotărâte de către România a eforturilor Republicii Moldova de consolidare a rezilienței sale. Membrii Consiliului au pus accent pe nevoia de adaptare la evoluțiile regionale și de întărire pe mai departe a demersurilor de sprijin în plan european și internațional, în beneficiul Republicii Moldova.

Totodată, în cadrul ședinței CSAT, a fost analizată și dezvoltarea aviației militare a României. Realizarea unor capabilități operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente, destinate atât îndeplinirii angajamentelor asumate ca urmare a calității de stat membru NATO și UE, cât și descurajării unei posibile agresiuni, reprezintă condiția esențială pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare a României.

Spectrul capabilităților de apărare menționate va include, printre altele, capabilități sporite de apărare aeriană și anti-rachetă pentru protecția forțelor proprii și capabilități avansate și diversificate de foc și de lovire cu precizie la mare distanță.

Procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Militare va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35. Aceste avioane, dotate cu o gamă largă de senzori avansați, capacitate de schimb de informații criptate în timp real atât cu platforme aeriene, cât și cu sisteme de apărare cu baza la sol, capacitate de gestionare reală a imaginii operaționale a câmpului de luptă, precum și cu muniții inteligente de înaltă precizie, permit realizarea și menținerea superiorității aeriene, condiție obligatorie pentru asigurarea suveranității în spațiul aerian național și, la nevoie, pentru apărarea acestuia.

În acest sens, membrii Consiliului au aprobat Concepția de realizare a capabilității operaționale de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a.

În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării au fost analizate și alte teme din domeniul securității naționale."

La ședință au participat premierul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, ministrul de Interne, Lucian Bode, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, directorul SRI, Eduard Hellvig, șeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, consilierul prezidențial Ion Oprișor, secretarul Consiliului, Mihai Șomordolea. Directorul SIE, Gabriel Vlase, nu a participat la ședință, el fiind înlocuit de un adjunct.

Anterior ședinței, Administrația Prezidențială a anunțat că pe ordinea de zi a reuniunii sunt incluse subiecte referitoare la situația de securitate din regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și la intervențiile externe asupra procesului democratic din Republica Moldova. De asemenea, a arătat că se va analiza și concepția dezvoltării aviației militare, dar și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, a precizat sursa citată.

Anterioara ședință a CSAT a avut loc pe 25 octombrie 2022.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News