Butcher locuia în orașul Grafton din Australia. Ea a fost diagnosticată cu sarcom Ewing, o boală rară care îi afectează mai ales pe cei tineri.
Un mic sfat de la Hol:
E foarte ciudat să conștientizezi și să accepți faptul că vei muri dacă ai doar 26 de ani. Acesta e un detaliu pe care altfel pur și simplu îl ignori. Zilele vin și pleacă, iar tu crezi că așa va fi mereu, până când se întâmplă ceva neașteptat.
Eu mi-am închipuit mereu că va veni vremea când voi fi bătrână, căruntă și voi avea multe riduri, că alături îmi va fi o familie minunată (cu mulți copii), pe care o voi crea împreună cu omul iubit. Îmi doresc asta atât de mult, încât îmi face durere.
Așa e făcută viața. Este fragilă, scumpă și imprevizibilă, iar fiecare zi este un cadou, iar nu un drept fundamental.
Acum am 27 de ani. Nu vreau să mor. Îmi iubesc viața. Sunt fericită… Acesta e meritul celor dragi.
Dar nu îmi stă mie în putere să decid.
Eu scriu această “scrisoare de adio” nu ca să începeți să vă fie frică de moarte, căci mie îmi place că noi practic nu conștientizăm că ea e inevitabilă… Cu excepția cazurilor când eu vrea să vorbesc despre asta, iar toți se prefac că acesta e un subiect “tabu”, care nu ne privește… E dificil.
Eu pur și simplu vreau ca oamenii să înceteze să își facă griji pentru niște stresuri mărunte și neînsemnate și să-și amintească de faptul că pe noi toți ne așteaptă aceeași soartă, de aceea trebuie să faci tot posibilul ca viața ta să fie demnă și bună fără tot felul de prostii.
În continuare eu voi expune o mulțime de gânduri, pentru că în ultimele câteva luni am avut mult timp pentru a mă gândi la toate acestea. Bineînțeles majoritatea acestor idei aleatorii îmi vin în gând la miezul nopții!
Atunci când vreți să miorlăiți pentru tot felul de nimicuri (în ultimele luni eu observ asta tot mai des), pur și simplu amintiți-vă de cineva care într-adevăr are probleme. Fiți mulțumiți că problema dvs. este atât de măruntă și nu vă mai bateți capul de ea. Bineînțeles unele lucruri ajung să vă enerveze, dar nu trebuie să vă axați pe ele și să stricați dispoziția celor din jur.
Acum ieșiți afară, trageți în piept aer proaspăt australian cu toată puterea plămânilor, priviți cerul albastru și copacii verzi, totul e atât de minunat. Gândiți-vă cât de norocoși sunteți că aveți ocazia pur și simplu să respirați.
Poate că azi v-ați blocat în ambuteiaj, sau nu v-ați săturat de somn pentru că micuții voștri nu v-au lăsat să dormiți, sau frizerul v-a tuns prea scurt. Poate ați zgâriat unghiile false pe care tocmai le-ați făcut, sau aveți sâni mici, celulită pe fund și burtă lăsată în jos.
Uitați de toate prostiile astea. Eu vă asigur că nu vă veți aminti nimic din acestea atunci când vă va veni ceasul. Toate acestea par atât de PROSTEȘTI atunci când te uiți la întreagă ta viață.
Eu mă uit cum corpul meu se usucă văzând cu ochii și eu nu pot face nimic cu asta și am un singur vis: încă o zi de naștere, sau un revelion în cercul familiei, sau încă o zi cu prietenul meu și cu câinele. O singură zi.
Eu aud cum oamenii se plâng pentru serviciul lor, cât de greu le este să facă exerciții – fiți mulțumiți că în general puteți face asta atâta timp cât organismul v-o permite.
Eu mă străduiam să duc un mod de viață sănătos, cred că acesta era scopul meu principal. Prețuiți sănătatea și corpul dvs., chiar dacă el nu are o formă ideală. Aveți grijă de el, mișcați-l și hrăniți-l cu mâncare proaspătă. Totodată nu fiți obsedați de el.
Rețineți că sănătatea nu ține doar de trupul fizic… nu vă leneviți să tindeți spre bunăstare psihică, emoțională și sufletească. Atunci probabil veți înțelege cât de neimportant și nenecesar este să ai acel corp ideal pe care ni-l prezintă rețelele de socializare…
Apropo, dacă tot am atins subiectul, dezabonați-vă de la toate paginile care vă fac să vă urâți pe voi înșivă, chiar dacă e vorba de paginile unor prieteni. Fiți nemiloși de dragul binelui vostru.
Mulțumiți pentru orice zi în care nu vă doare nimic, dar și pentru acele zile în care ați răcit, ați întins un mușchi sau v-ați lovit – asta nu e tocmai plăcut, dar trece repede.
Dăruiți, dăruiți, dăruiți. Într-adevăr e mult mai plăcut să faci ceva pentru alții decât pentru tine însuți. Eu regret pentru că nu am făcut asta suficient de mult.
De când m-am îmbolnăvit, am cunoscut oameni incredibil de buni și mărinimoși și am primit multe cuvinte și fapte calde și grijulii de la rude, prieteni și necunoscuți. Mult mai multe decât aș putea oferi eu. Eu niciodată nu voi uita asta și le voi fi mereu recunoscătoare acestor oameni.
E o senzație ciudată când mai ai bani pe care nu i-ai cheltuit, dar în curând trebuie să mori. Într-un astfel de moment nu te duci să-ți cumperi lucruri materiale ca înainte, de genul unei rochii noi. Vrând-nevrând te gândești cât e de ridicol că noi cheltuim atât de mulți bani pe boarfe noi și alte “lucruri”.
În loc să vă luați o rochie nouă, mai bine faceți un cadou unei prietene, căci:
1. Tuturor le e indiferent că veți îmbrăca de două ori aceleași haine.
2. Este un gest foarte plăcut.
Prețuiți timpul altor oameni. Nu-i faceți să aștepte din cauza lipsei de punctualitate. Prietenii vor să petreacă timpul alături de dvs., nu să stea și să vă aștepte în zadar. Ei vă vor respecta pentru asta. Amin, surorilor!
Dacă e să cheltuiți bani, faceți asta pentru amintiri valoroase. Sau cel puțin nu vă lipsiți de amintiri de dragul unor prostii materiale.
Ieșiți mai des în sânul naturii.
Străduiți-vă să trăiți clipa și să o savurați, nu să o fixați pe ecranul telefonului. Viața nu este creată pentru a o trăi pe un ecran și nici pentru a face o fotografie ideală… Savurați momentul!
Apropo, o întrebare retorică: când pierdeți ore întregi pentru coafură și machiaj pentru o singură seară, chiar se merită? Niciodată nu am înțeles asta.
Treziți-vă uneori mai devreme și ascultați cântarea păsărilor, savurând culorile uimitoare ale răsăritului de soare.
Ascultați muzică… ascultați-o cu adevărat. Muzica este terapie. Cea mai bună e muzica veche.
Vorbiți cu prietenii, lăsați smartphone-ul. Ei sunt bine?
Călătoriți dacă vă place asta. Dacă nu – nu călătoriți.
Lucrați de dragul vieții, nu trăiți de dragul serviciului.
Serios, faceți ceea ce vă aduce bucurie. Mâncați o felie de tort, fără nici o mustrare de conștiință. Spuneți “nu” atunci când chiar nu vreți să faceți ceva.
Nu adoptați viziunile altora despre ce înseamnă “o viață deplină”… poate vă doriți o viață modestă, nu e nimic rău în asta.
Spuneți-le apropiați că îi iubiți și iubiți-i din toată inima.
Și rețineți: dacă ceva vă stresează, vă stă în putere să faceți schimbarea: la serviciu, în dragoste, în orice. Nu vă temeți să vă schimbați. Știu că ați auzit asta de multe ori, dar acesta-i adevărul gol-goluț.
În genere acestea sunt doar sfaturile unei domnișoare. Faceți cu ele ce vreți, nu-mi pasă!
Și în încheiere: dacă puteți, faceți o faptă bună pentru omenirea (și pentru mine) și începeți să donați sânge. Asta aduce plăcere și ajută la salvarea de vieți omenești.
Mi se pare că despre asta se vorbește prea puțin, căci o singură donare poate salva 3 vieți! Această procedură e foarte simplă, dar poate avea o importanță enormă.
Donatorii de sânge (nici nu știu câți o fi la număr) m-au ajut să trăiesc cu un an mai mult – un an petrecut pe acest pământ cu rudele, prietenii și câinele, pentru care eu voi fi mereu recunoscătoare. Un an în care s-au întâmplat unele din cele mai frumoase vremuri din viața mea.
…Pe curând.
Hol”.
Această ultimă postare a sa pe Facebook a pus pe jar întreaga lume. Aceste cuvinte înțelepte lasă urme în sufletele a mii de oameni.
Vă invităm să citiți această adresare, care are deja multe zeci de mii de vizualizări.
