Analiza publicată de jurnaliștii greci vorbește despre modul în care fiecare tabără implicată în conflict vede finalul războiului, dar și despre estimările potrivit cărora Donald Trump ar fi intrat într-o situație dificilă în Iran.
Potrivit publicației To vima, Israelul speră ca actualul conflict cu Iranul să fie unul decisiv, care să schimbe definitiv echilibrul de putere din regiune. Israelul are în minte pentru Iran un „scenariu de tip România 1989”, când Ceaușescu a fost abandonat de o parte a armatei și a partidului și a fost răsturnat de popor
Războiul nu are un termen clar de încheiere
În analiza citată este prezentată și perspectiva unor surse din Israel, care susțin că intensitatea atacurilor iraniene ar fi scăzut treptat în ultimii ani.
„În aprilie și octombrie 2024, atacurile Iranului cu rachete și drone împotriva Israelului au fost masive, în războiul de 12 zile din iunie 2025 au fost mai puțin masive, iar în războiul actual sunt și mai puțin intense”, spune o sursă din Israel care, datorită poziției sale, cunoaște politica guvernamentală din interior.
Aceeași sursă susține că armata israeliană ar avea acum un control aproape total asupra unei părți a teritoriului iranian.
„Acum controlăm aproape în totalitate vestul Iranului. Nu există un calendar pentru sfârșitul războiului”.
După confruntările din iunie anul trecut, autoritățile de la Teheran ar fi început să își reorganizeze capacitățile militare.
„Programul său nuclear și balistic s-a mutat și mai adânc în pământ, acolo unde nicio bombă americană sau israeliană nu poate ajunge. Pentru Israel, distrugerea capacităților nucleare și balistice ale Iranului este o chestiune existențială. Prin urmare, obiectivele Israelului în acest război sunt „împiedicarea Iranului să-și ducă programul nuclear adânc în pământ și menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, dar nu schimbarea regimului de la Teheran în sine”.
Totuși, potrivit aceleiași analize, există și o altă dimensiune a strategiei israeliene.
„În ceea ce privește ultimul obiectiv, „încercăm să creăm condițiile pentru ca poporul iranian să răstoarne regimul, nu susținem că putem face noi acest lucru””.
Schimbarea regimului este însă complicată de lipsa unei opoziții bine organizate, fie în interiorul Iranului, fie în diaspora, capabilă să preia conducerea țării după un eventual colaps al actualei puteri.
„Scenariul românesc” din 1989, invocat în analiza conflictului
Potrivit presei grecești, în Israel este discutată și o variantă inspirată din evenimentele care au dus la căderea regimului comunist din România.
„Israelul are în vedere un „scenariu de tip românesc” pentru Iran: „Ceaușescu (în 1989) a fost abandonat de o parte a armatei și a partidului și a fost răsturnat de popor””.
Strategia ar presupune o combinație de presiune internă și revolte sociale.
În Iran, Israelul ar miza pe „o combinație de revoltă populară și etnică”. În același timp, sursa citată subliniază că israelienii „nu au nimic împotriva poporului iranian”.
În viziunea autorităților israeliene, cel mai negativ scenariu ar fi acela în care infrastructura militară și nucleară a Iranului este afectată atât de grav încât țara ar avea nevoie de ani întregi pentru a se reface. Varianta considerată cea mai favorabilă ar fi însă o schimbare internă în Iran care să ducă statul pe o direcție diferită.
Riscul extinderii războiului în regiune
Un alt subiect analizat este posibilitatea ca războiul să se extindă și în alte zone din Orientul Mijlociu.
Pe lângă Hezbollah, care ar fi efectuat deja lovituri considerate „simbolice” asupra bazelor britanice din Cipru, Israelul se așteaptă și la implicarea rebelilor Houthi.
În același timp, autoritățile iraniene ar fi preocupate de posibilitatea apariției unor revolte interne.
Teheranul, care pare să își tempereze discursul în relația cu statele arabe vecine, este îngrijorat mai ales de o eventuală mobilizare a minorităților etnice împotriva regimului.
„Președintele SUA a vorbit la telefon cu liderii kurzi din Irak cu scopul ca grupuri armate sau paramilitare să intre în Iran”, a declarat o sursă din cadrul regimului iranian.
Gardienii Revoluției din Iran promit un „război de uzură” SUA și Israelului
Speranțele Washingtonului și ale Israelului
Potrivit unor surse citate în analiză, atât Statele Unite, cât și Israelul ar spera la apariția unor proteste masive în interiorul Iranului.
„Statele Unite și Israelul vor ca lumea să iasă în stradă în Iran. Dar motivul pentru care țara a rămas unită de-a lungul anilor este patriotismul iranienilor”.
Discuția ajunge inevitabil și la protestele care au avut loc în Iran în ianuarie anul trecut.
„Protestele nu sunt fără precedent în Iran. Diferența în ianuarie a fost că, prin proteste, s-a pregătit terenul pentru intervenția actuală a SUA și Israelului. Agenții americani și israelieni din Iran au dat tonul. În mai multe locuri, au înarmat protestatarii pentru a trage asupra forțelor de securitate. Ei planifică un scenariu de război civil. După ce demonstrațiile nu au avut succes, a urmat războiul. SUA și Israelul vor să destrame Iranul, să-l conducă spre haos. Ei cred că pot distruge o civilizație veche de 5.000 de ani. Israelul nu tolerează țările mari din regiune, nu are nicio barieră morală – vedeți ce a făcut în Gaza. În Iran, a lovit o școală de fete”.
Scenariile posibile pentru finalul războiului
În cadrul analizei sunt prezentate trei variante luate în calcul pentru modul în care s-ar putea încheia conflictul.
Este vorba despre o schimbare limitată a regimului, asemănătoare situației din Venezuela, o schimbare completă a puterii sau un scenariu de haos generalizat.
Sursa iraniană citată respinge însă toate aceste ipoteze: „Totul este de origine occidentală, conform analizei americane. Războiul se va opri când Trump va fi învins. A intrat într-o mlaștină în Iran și va fi forțat să plece. Iranul nu va fi învins”, a spus el.
Poziția oficială a autorităților de la Teheran este că societatea iraniană nu ar accepta cererile radicale venite din partea Washingtonului: „Niciun iranian nu acceptă cererile extreme ale președintelui american”, a declarat guvernul.
În același timp, unele voci din interiorul Iranului spun că o parte semnificativă a populației nu susține continuarea programului nuclear și ar accepta renunțarea la acesta dacă ar însemna oprirea războiului și ridicarea sancțiunilor.
Potrivit acestora, situația din capitală este tensionată.
Ei afirmă că americanii și israelienii „lovesc case, zone rezidențiale. Teheranul este pustiu. Locuitorii care pot pleca la casele lor de vacanță de la Marea Caspică. Acolo este liniște, pentru că nu există tabere sau fabrici care să poată fi lovite de americani și israelieni”.
Macron îl contrazice pe Trump: Capacitățile militare ale Iranului ”nu au fost reduse la zero”
